Devotament euharistic în afara celebrării euharistice

Primii creștini, după cum relatează Tradiția și istoria bisericească, au trăit cu deosebită intensitate Taina Euharistică întemeiată de Însuși Domnul nostru Iisus Hristos. Dorința lor cea mai arzătoare era de a participa la sinaxa euharistică. Citim în Faptele Apostolilor: „Și stăruiau în didascalia apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” (Fapte 2, 42).

Arătarea Domnului se realiza la împărțirea Trupului, a Pâinii celei sfințite a Bisericii. Domnul a ales pâinea, adică alimentul de bază al omului, spre anamneza Lui, pentru a putea, credincioșii botezați, să-și aducă aminte zilnic de El. Această Pâine este mâncarea ce aduce nemurirea, așezându-i la aceeași masă pe oameni cu Domnul, hrana veșnică ce îndumnezeiește. De-a dreptul minunat ne vorbește cel ce este numit Părintele Euharistiei, Sfântul Ignatie Teoforul (sec. II d.Hr.): „O pâine frângem, care este medicamentul nemuririi, antidot pentru a nu muri, ci a trăi”. Nu este o hiperbolă a spune că primii creștini trăiau în Hristos prin Dumnezeiasca Euharistie. În catacomba Sfintei Priscilla de la Roma se poate vedea scena „frângerii pâinii”, într-o tihografie din secolul al II-lea: preotul împarte în bucăți pâinea, în fața lui este potirul și în jurul lui, alte șase chipuri stau la masă. În alt loc se văd Sfintele Daruri așezate pe un trepied, binecuvântate de un bărbat. Acești protocreștini au multe a ne învăța până astăzi, pe toți.

Mai multe informații în Ziarul Lumina.

Comentarii Facebook


Știri recente