Muntele Athos este un loc plin de însemnătate duhovnicească unde ar trebui să meargă în pelerinaj orice creştin ortodox.
De Ziua Internațională a Muntelui le oferim celor care încă nu au ajuns în Athos o incursiune virtuală în acel loc sfânt, iar celor care doresc să-l viziteze câteva sfaturi pentru un pelerinaj roditor.
Cine are acces în Sfântul Munte?
Conform avaton-ului (legea care opreşte intrarea femeilor în Sfântul Munte Athos), accesul pe Sfântul Munte Athos este permis exclusiv bărbaților. Băieții trebuie să aibă minim 12 ani, iar cei care nu au ajuns la majorat trebuie însoțiți de tatăl lor.
Rânduiala avatonului în Sfântul Munte Athos datează din anul 970, când împăratul bizantin Ioan I Tzmiskes a aprobat un Tipikon semnat de Sfântul Atanasie Athonitul și alți conducători ai așezămintelor monahale.
De unde se obţine permisul?
Pentru a intra în Sfântul Munte este necesar un permis special de vizitare numit diamonitirion. În acest sens trebuie contactat Biroul de Pelerinaje din Tesaloniki (tel. +30 2310 252 578) sau din Ouranopoli (tel. +30 23770 71 423).
Diamonitirionul se ridică cu actul de identitate de la biroul pentru pelerini, în ziua intrării în Sfântul Munte.
Accesul în Muntele Athos
Accesul în Sfântul Munte se face doar pe mare.
Cea mai cunoscută rută către Muntele Athos porneşte din portul Ouranoupolis.
Mănăstirea Dohiariu
Mergând cu feribotul din Ouranopolis spre Muntele Athos primul aşezământ monahal care se arată înaintea ochilor este Mănăstirea Dohiariu.
Mănăstirea Dohiariu este închinată Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.
Potrivit tradiţiei, la început mănăstirea a fost închinată Sfântului Ierarh Nicolae. Apoi, datorită multor minuni făcute de Sfinții Arhangheli, părinții mănăstirii i-au schimbat prăznuirea alegându-i ca ocrotitori pe cei doi mari îngeri.
Mănăstirea Sfântul Pantelimon
Mănăstirea a fost înființată în secolul al XI-lea de călugări greci.
În aşezământul monahal închinat Sfântului Pantelimon au vieţuit Sfântul Siluan Athonitul (între anii 1892-1938) şi Cuviosul Sofronie Saharov (între ani 1926-1938).
Mănăstirea Simonos Petras
Mănăstirea Simonos Petras a fost ctitorită de Sfântul Simon Izvorâtorul de Mir (†1257), care a trăit în asceză într-o peşteră din apropiere.
În 1368 domnitorului sârb Ioan Uglesi a reconstruit mănăstirea şi, prin hrisovul său, a înzestrat-o cu danii şi metocuri.
Unul dintre viețuitorii contemporani ai mănăstirii, Ieronim Simonopetritul, a fost canonizat recent de Patriarhia Ecumenică.
Mănăstirea Grigoriu
Mănăstirea se află pe malul mării în partea de S-V a peninsulei, între Mănăstirile Simonos Petras și Dionisiu.
În aşezământul monahal se păstrează o parte din Lemnul Sfintei Cruci.
Așezămintele românești cele mai importante din Muntele Athos sunt Schitul Prodromul și Schitul Lacu.
Schitului Lacu
Întemeierea Schitului Lacu este legată de Icoana Maicii Domnului „Antifonitria Lacului” – datată în secolul al VIII-lea. Această icoană se păstrează în tezaurul Mănăstirii Sfântului Pavel şi a fost luată din această aşezare monahală, ce exista pe valea Lacului.
După o vreme de pustiire, schitul a fost populat de monahi moldoveni la jumătatea secolului al XVIII-lea.
Schitul Prodromul
Aşezământul se află la capătul răsăritean al peninsulei Athos, în zona pustnicească numită Vigla, între Marea Egee, la răsărit, şi vârful Athonului, la apus.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
