De sărbătoarea Întâmpinării Domnului, Mitropolitul Irineu al Olteniei a slujit cu părinții de la Frăsinei, mănăstirea de metanie a Înaltpreasfinției Sale.
Părintele mitropolit a oficiat împreună cu părinții din obște rânduiala slujbelor de noapte din ajunul sărbătorii și Sfânta Liturghie din ziua de praznic. În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfinția Sa a subliniat mai multe aspecte dogmatice ale sărbătorii.
„Iată cum și această rânduială este împlinită de Mântuitorul Hristos, fără de păcat fiind, deși toate cele rânduite se socoteau pentru cei născuți în păcate și în fărădelegi. Domnul nostru Iisus Hristos nu era rodul unei legături conjugale, dintre un bărbat și o femeie, ci este Însuși Fiul lui Dumnezeu înomenit, care S-a îmbrăcat cu firea omenească primită de la Preasfânta Născătoarea de Dumnezeu”, a spus părintele mitropolit.
„Astfel S-a unit firea dumnezeiască a Cuvântului Tatălui cu firea omenească, așa cum se unește fierul cu focul, care se înroșește și se pătrunde de foc, lăsând să se cunoască faptul că unul este fierul și altul este focul. Așa și în Mântuitorul Hristos, Cel care S-a născut din Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, este Dumnezeu adevărat și Om adevărat.”
„Ca Dumnezeu adevărat, El S-a născut din veșnicie din Tatăl, mai presus de fire, fiind veșnic și de aceeași ființă cu Tatăl. Însă, ca să ne mântuiască pe noi, El, Fiul lui Dumnezeu, a fost trimis de Tatăl ca să ia firea noastră omenească, să și-o însușească și să o unească cu firea Sa dumnezeiască” a mai explicat Mitropolitul Irineu.
Dreptul Simeon și o traducere corectă
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a amintit și viața Dreptului Simeon: „El făcuse parte din cei 70 de înțelepți iudei, care fuseseră chemați de împăratul Ptolemeu Filadelful în Alexandria, în Egipt, ca să traducă Sfânta Scriptură a Vechiului Testament din limba ebraică în limba greacă”.
„Textul pe care nu l-a înțeles de la început dreptul Simeon a fost cel de la Isaia 7, 14: «Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece și va naște fiu și vor chema numele lui Emanuel».”
„Semnul acesta este legat de făgăduința lui Dumnezeu, făcută la vremea izgonirii lui Adam din Rai pentru călcarea poruncii dumnezeiești. Dreptul Simeon era nedumerit la vremea aceea, neînțelegând cum ar fi putut o fecioară să zămislească fără de bărbat și să rămână în continuare fecioară. Așa a înlocuit acest cuvânt cu cuvântul tânără sau femeie. Textul său se modifica peste noapte, apărând la loc cuvântul fecioară.”
„Fiind cu totul nedumerit de această minune, în momentul acela Dumnezeu i-a descoperit că nu va muri până ce nu va vedea cu ochii lui această minune, cum Fecioara a născut pe Fiul lui Dumnezeu. Așa se explică cuvintele rugăciunii pe care o rostește Dreptul Simeon la Întâmpinarea Domnului: «Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău în pace!»” a mai explicat părintele mitropolit.
Scurt istoric al Mănăstirii Frăsinei
Mitropolitul Irineu s-a închinoviat în adolescență la Mănăstirea Frăsinei, una dintre cele mai vechi vetre monahale din Oltenia. La începutul secolului al XVIII-lea, doi monahi isihaști, Ilarion și Ștefan, au construit în zonă o biserică de lemn. După cinci decenii, pe locul ei a fost construită una de zid, păstrată până astăzi în cimitirul mănăstirii.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ce de la Cernica venise la Frăsinei monahul Acachie, instalat după mai multe decenii de părăsire a vetrei monahale oltene, cauzată de incursiunile otomane în zonă. Sf. Ier. Calinic de la Cernica, noul ctitor al mănăstirii, a ajuns în acest loc în 1859, construitn biserică nou și chilii și instituind rânduiala după tipic athonit.
Pentru ca această rânduială să nu fie încălcată, sfântul ierarh a îngrădit hotarul mănăstirii cu legământ sfânt, ca nicio femeie să nu mai calce în cuprinsul mănăstirii. Alt mare ctitor al Frăsineilor a fost ierarhul isihast și mărturisitor Gherasim Safirin al Romanului (1900-1911).
Foto credit: Mitropolia Olteniei
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
