Dan Dungaciu spune că reapariția ideii de identitate pe scena geopolitică ridică provocări pentru Biserică

Prof. univ. dr. Dan Dungaciu, Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, a susținut o scurtă prelegere miercuri, la simpozionul de teologie canonică și drept bisericesc organizat la Palatul Patriarhiei. Prezentarea s-a intitulat „Biserică și identitate. Provocări în spațiul ortodox contemporan”.

Sociologul a explicat că realitatea refuză să se mai încadreze în paradigma din anii 1990 a lui Fracis Fukuyama, care prevedea succesul globalizării prin victoria liberalismului și al economiei de piață, pentru că nu ar exista alternativă mai bună la ele.

„Globalizarea însemna că lumea se duce în aceeași direcție”, a explicat Dan Dungaciu. „Entitățile locale nu prea mai contau. Noi mergeam spre structuri supranaționale, supraidentitare.”

Curentele identitare iau locul globalismului

„Acest mod de gândire s-a cam încheiat”, a continuat expertul, arătând că stabilirea de relații comerciale de către Occident cu Rusia și China nu le-a făcut pe acestea din urmă să se transforme în democrații.

„Iar ideile locale, ideile naționale încep să emeargă chiar unde nu ne așteptăm. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în Ucraina din punctul acesta de vedere, Ucraina este mai degrabă victoria suveranismului și victoria ideii naționale”, a explicat Dan Dungaciu.

O a doua idee în anii 1990 a fost teza lui Samuel Huntington, care spunea că lumea nu va merge spre uniformizare și universalizare, ci se va constitui în jurul civilizațiilor bazate pe idei religioase.

„Ideea era că identitățile contează – identitățile religioase. Ideea aceasta a importanței civilizațiilor și a importanței identităților a fost ca un bas al anilor 1990-2000: era acolo, se auzea, dar nu era fundamentală”, a subliniat Dan Dungaciu.

Deglobalizarea: lumea se schimbă sub ochii noștri

„Astăzi suntem în cu totul și cu totul altă realitate, când de la globalizare se trece la deglobalizare. Suntem într-o asemenea situație în care vedem că sudul global nu mai răspunde la comenzile Occidentului. Înseamnă că lumea începe să se împartă, ideea de globalizare începe să fie pusă sub semnul întrebării tocmai de cei care au provocat-o.”

„Ideea de bază a fost ca Estul să devină Occident. Nu a devenit. Nu toți oamenii vor să devină occidentali. Și acum suntem într-o stare de regândire a chestiunilor identitare la nivel politic și la nivel strategic. E o lume care începe să se schimbe sub ochii noștri. E fascinant, chiar dacă dureros din multe puncte de vedere”, a adăugat sociologul.

„În Ucraina, resurecția religioasă vine mână în mână cu resurecția identitară. O biserică trebuie să fie autocefală. Poporul ucrainean, diferit de poporul rus, trebuie să aibă Biserica lui. În Republica Moldova lucrurile sunt mai complicate, pentru că este vorba despre același popor. Ce se întâmplă acolo rămâne neclarificat.”

„Este limpede că în Moldova, indiferent de guvernarea de acolo, e o tensiune identitară neclarificată și de aici disputa dintre cele două Mitropolii. La bază este o discuție, o dispută identitară: dacă-și spun moldoveni, e o biserică (a Rusiei – n.red.); dacă-și spun români, e o Biserică românească”, a subliniat profesorul.

Biserica Ortodoxă Română poate juca un rol în dezbaterea publică

„Probabil că ar merita ca România să devină până la urmă un traducător pentru spațiul occidental și american a ceea ce se întâmplă din punct de vedere al evoluțiilor din regiune. Nu mă refer aici numai la fostul URSS, mă refer și la statele din Balcani”, a opiniat Dan Dungaciu.

„Problema pentru Ortodoxie va fi când vor fi presiuni de tip geostrategic, geopolitic, nu doar de tip identitar”, a continuat el. „Adică adeziunea față de o anumită viziune ecleziologică din rațiuni geopolitice.”

„În spiritul anvergurii pr. prof. Liviu Stan sau a celor care au fost colegi cu dânsul, ar merita să încercăm să fim noi, aici, la București, traducători ai acestor realități. Ele nu se știu. Viziunea este de un simplism pe care e greu să ni-l imaginăm – mă refer aici la spațiul occidental și chiar la spațiul american”, a mai spus profesorul universitar în încheiere.

„E nevoie de poziția celei mai semnificative Biserici (Biserica Ortodoxă Română – n.red.), practic, între cele două presiuni – greacă și rusă – inclusiv pe acest tărâm, pe tărâmul dezbaterii publice – à propos de geopolitica ortodoxă.”


Patriarhia Română și Asociația Opera Teologică Ortodoxă sunt organizatorii simpozionului intitulat „Teologia Canonică și Dreptul Bisericesc în Ortodoxie: contribuția pr. prof. univ. dr. LIVIU STAN (1910-1973)”. Evenimentul s-a încheiat joi, 21 septembrie 2023.

Vezi și:

Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews

Comentarii Facebook


Știri recente