Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul României, către participanții la Congresul panortodox: „Dialogul dintre știință și religie în lumea ortodoxă”, București, 25 – 27 septembrie 2008:
Excelența voastră, Domnule Prim Ministru,
Domnule Președinte al Academiei,
Stimați invitați,
Onorată asistență,
În primul rând, dorim să urăm un Bine ați venit! – tuturor invitaților și participanților la Congresul pan-ortodox „The Dialogue between Science and Religion in the Orthodox World” și să ne exprimăm bucuria pentru faptul că România este gazda acestui eveniment. Congresul „The Dialogue between Science and Religion in the Orthodox World” este organizat de Asociația pentru Dialogul între Teologie și Știință din România în cooperare cu Patriarhia Română și cu Academia Română, și reprezintă o parte a unui proiect mai larg intitulat „Știință și Ortodoxie. Cercetare și Educație” ce se desfășoară în Romania, în perioada cuprinsă între 2007 și 2009.
În Romania, dialogul dintre Religie și Știință este privit cu un interes deosebit. În ultimii 8 ani, Biserica Ortodoxă Română a participat la mai multe proiecte și evenimente de succes pe această temă. Multe dintre aceste acțiuni au fost organizate de ADSTR (Asociația pentru Dialogul dintre Știință și Teologie din România), în cadrul proiectelor desfășurate în România cu sprijinul Fundației John Templeton. Păstrăm, de asemenea, o amintire frumoasă din 2006, an în care la Iași s-a desfășurat unul dintre cele mai mari evenimente de acest gen, Conferința Societății Europene pentru Studii în Știință și Teologie, reunind peste 100 de participanți din Europa, SUA și Canada.
La aceste acțiuni, putem adăuga, de asemenea, și unele proiecte inițiate și coordonate de Biserica Ortodoxă Romană, între care menționăm Journal for Interdisciplinary Research on Religion and Science, un e-journal internațional, editat în cooperare cu Universitățile din Romania, care prezintă cercetări și diverse perspective asupra acestui dialog.
Congresul care debutează astăzi, însă, este un eveniment cu o semnificație aparte, întrucât este prima întâlnire pan-ortodoxă ce vizează dialogul dintre Știință și Religie. Se cuvine deci, să adresăm felicitările noastre, inițiatorilor și organizatorilor congresului, membrilor asociației ADSTR.
Prin exercițiul științelor, rațiunea omului devine mai pătrunzătoare, în stare să penetreze dincolo de vălul sensibil al lucrurilor, sesizând rațiunile lor tot mai subtile. „Dumnezeu nu insuflă omului de-a gata înțelesurile și numele celor create de El ci așteaptă efortul lui de a le descifra, pentru care i-a dat capacitatea și trebuința lăuntrică” – spunea Părintele Dumitru Stăniloae.
Raționalitatea Creației, surprinsă în parte și de științe, se dezvăluie și în textele Sfintei Scripturi, însă, mai mult, în descoperirea făcută oamenilor de Hristos-Logosul Întrupat. Părintele Stăniloae pune Întruparea Cuvântului în Hristos pentru oameni în legătură cu în-corporarea rațiunilor Sale (logoi) în toate lucrurile lumii create, văzute acum ca semne sau ca idei plasticizate ale Logosului creator.
Mintea omului ia forma realităților pe care le cunoaște, și după modul cum le cunoaște. O cunoaștere împătimită (pătimașă, posesiv-egoistă), împătimește și mai mult pe cunoscător, încât el ajunge să caute și să vadă în lume numai ceea ce-i hrănește patimile egoiste. De aceea, întreaga gândire patristică leagă cunoașterea de despătimire, de rugăciune și de cultivarea virtuților prin comuniunea omului cu Dumnezeu-Creatorul, deodată prezent în creație și transcendent ei.
Prin viața duhovnicească, cu ajutorul harului, omul nu mai vede lumea creată ca ultima realitate, ci pe Dumnezeu-Creatorul ei. Mintea nu-l mai ține pe om prizonier în posesia lucrurilor limitate, ci-l ajută să treacă dincolo de el însuși și de ele, în comuniune cu Dumnezeu Cel nelimitat și netrecător.
Pentru omul duhovnicesc, rațiunile inteligibile ale creaturilor sensibile devin hrană spirituală pentru minte. Lumea întreagă și lucrurile din ea, devin mijloace de unire cu Dumnezeu. Lumea este astfel un dar și un sacrament al iubirii divine. Prin aceasta, vedem cum Părinții arată cuprinderea holistică și integratoare a Ortodoxiei, în care orice experiență de cunoaștere autentică din câmpul științelor poate fi o treaptă în apropierea de Dumnezeu, iar eforturile de cunoaștere științifică a lumii primesc valoare spirituală. Hristologia cosmică ortodoxă este una trinitară și are ca bază comuniunea dintre Creator și creație, dintre harul divin necreat și libertatea persoanei umane, astfel încât raționalitatea creației se împlinește în comuniunea personală.
Alături de aceste câteva considerații, există numeroase motivații teologice care dovedesc faptul că gândirea patristică răsăriteană are deschideri importante spre știința actuală. Prin urmare, dialogul dintre teologia ortodoxă și științele universului și ale vieții poate contribui la o mai bună cunoaștere a frumuseților Creației și a lucrării lui Dumnezeu în ea, pentru mântuirea oamenilor ca și comuniune eternă de viață și iubire cu Dumnezeu cel veșnic.
Felicităm pe toți cei prezenți la lucrările acestui congres, rugând pe Dumnezeu să binecuvinteze lucrarea comună a oamenilor de știință și a teologilor, dăruindu-le bucuria cunoașterii adevărului ca sens divin al existenței.
†D A N I E L
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
