Evenimentul „Crucea, de la comunitate la comuniune” reunește la Bruxelles numeroși artiști și oameni de cultură pentru a marca într-un mod aparte 30 de ani de la căderea comunismului în România.
Expoziția este organizată de Asociația Eleon din Alba Iulia cu sprijinul European Artists Management – Bruxelles. Va putea fi văzută la Galeria Arthus din Bruxelles, în perioada 21 noiembrie – 22 decembrie 2019, de marți până sâmbătă, între orele 12:00 – 19:00.
Vernisajul va avea loc miercuri, 20 noiembrie, în prezența artiștilor Ion Grigorescu, Constantin Flondor, Dan Mohanu, Mihai Sârbulescu, Constantin Țînteanu și a etnologului și eseistului Costion Nicolescu.
Pe perioada expoziției vor fi organizate și alte evenimente, între care conferințe susținute de Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, scriitorul Horia-Roman Patapievici, părintele Constantin Coman, profesor la Facultatea de Teologie din București, și părintele Ioan Cojanu, starețul Mănăstirii „Sf. Ioan Botezătorul” din Alba Iulia.
Expoziția reunește lucrările a 40 de artiști români, între care se numără personalități de primă mărime ale artei contemporane românești.
Tema Crucii este provocatoare pentru societatea de astăzi. Abordând-o pe calea unei căutări interioare și nu impunând-o ca slogan, artiștii pun în lumină esența vie a acestei idei, a acestei realități, învechite de vremuri, informează organizatorii.
Ediția din 2018 a Expoziției „Crucea de la comunitate la comuniunea” s-a alăturat evenimentelor ce au marcat 100 de ani de la Marea Unire.
Ediția 2019 este dedicată aniversării a 30 de ani de la căderea regimului comunist în România.
Evenimentul este asociat celor două momente pentru a sublinia importanța unei dimensiuni spirituale care s-a dovedit, în timp, a fi conservatoarea potențială a frumuseții umane și a solidarității dincolo de oscilațiile istoriei.
Aparent paradoxal, cele două forțe ale Crucii, iubirea și iertarea, creează premisele unei atitudini care conservă identitatea și este, în același timp, tolerantă, așezând bazele unei comunicări reale și profunde. A vorbi pe scurt despre această temă implică riscul de a construi o teorie rigidă. Poezia și forța unei arte de mare subtilitate reușesc însă să-i surprindă complexitatea și să incite în privitor conștiința libertății.
Deși a avut un nucleu de lucrări comune, fiecare din cele opt expoziții anterioare a fost diferită prin modul de amplasare a lucrărilor, care a creat noi relații între acestea și a pus în lumină multiplele sensuri ale fiecărui obiect în parte și ale expunerii în ansamblu.
Panotarea și o parte importantă din conceptul expoziției s-au datorat de fiecare dată, așa cum se va întâmpla și anul acesta la Bruxelles, unuia dintre cei mai importanți artiști români contemporani, Ion Grigorescu. El s-a exprimat prin mijloace diverse – pictură, fotografie, film, performance, instalație – și s-a remarcat de-a lungul timpului printr-o atitudine interogativă și experimentală.
Artiști prezenți în expoziție: Horia Bernea, Marin Gherasim, Paul Gherasim, Vasile Gorduz, Ion Nicodim, Ion Grigorescu, Dacian Andoni, Alexandru Antonescu, Teona Antonescu, Mihai Ariciu, Mircea Cantor, Delia Corban, Cristian Dițoiu, Marian Dobre, Sorin Dumitrescu, Constantin Flondor, Mariana Gheorghiu, Ruxandra Grigorescu, Grupul Noima, arh. Ana Gurduza (Laboratorul de arhitectură Prodid), Mihai Horea, Kancsura István, Matei Lăzărescu, Vasile Lefter, Dan Mohanu, Silviu Oravitzan, Valeriu Paladi, Christian Paraschiv, Horea Paștina, Grigore Popescu-Muscel, Silvia Radu, Andrei Rosetti, Ovidiu Simionescu, arh. Șerban Sturdza, Mihai Sârbulescu, Paul Timofei, Monica Timofei, Constantin Țînteanu, Su Yan, Doru Zaica.
Foto credit: Doxologia