Poetul Grigore Vieru a fost comemorat sâmbătă la Cahul, cu ocazia împlinirii a 91 de ani de la nașterea sa.
La eveniment au participat Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, domnul Gabriel Nicola, Consulul General al României la Cahul, oficialități locale și reprezentanți ai instituțiilor culturale.
Manifestarea a debutat cu depunerea de flori la bustul poetului amplasat în parcul central din municipiu, care îi poartă numele, urmată de alocuțiuni și un recital de poezie dedicat creației lui Grigore Vieru.
Credința și afirmarea identității românești
Preasfințitul Părinte Veniamin a evidențiat că Grigore Vieru a fost un mare susținător al limbii române și un sprijin al Bisericii într-o perioadă marcată de dificultăți istorice și constrângeri ideologice.
Poetul s-a implicat în afirmarea valorilor românești și în consolidarea legăturilor spirituale dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului, potrivit dorinței sale, evocată de Preasfinția Sa:
„Unii își doresc să ajungă în cosmos, iar eu îmi doresc să trec Prutul”.
Totodată, ierarhul a amintit implicarea lui Grigore Vieru în susținerea reactivării Mitropoliei Basarabiei, ca expresie a atașamentului său față de valorile credinței și ale identității românești.
Scurtă biografie
Grigore Vieru s-a născut în data de 14 februarie 1935, în satul Pererîta, în fostul județ Hotin, într-o familie de țărani. Debutul în literatură a avut loc în perioada studenției, în anul 1957.
Activitatea sa literară a fost recunoscută pe plan internațional în anul 1988, fiind premiat cu Diploma de Onoare Andersen, una dintre cele mai prestigioase distincții în domeniul literaturii pentru copii.
La sfârșitul anilor 1980, Grigore Vieru s-a aflat în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, contribuind prin poezie și cântece pe versurile sale la trezirea conștiinței naționale și la afirmarea identității românești.
Poetul a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular și s-a numărat printre organizatorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989, moment decisiv în care s-a votat revenirea la grafia latină și proclamarea limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova. A trecut la Domnul în data de 18 ianuarie 2009, la Chișinău.
Foto credit: Facebook / Episcopia Basarabiei de Sud
