Colocviile Putnei, ediția a XIV-a, aproape de final

Colocviile Putnei, ediția a XIV-a, s-au deschis la Mănăstirea Putna, miercuri, 4 septembrie, ora 16:00, cu slujba Tedeum în biserica voievodală a mănăstirii în prezența IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților și a unui sobor de preoți și diaconi. Slujba de Tedeum a fost urmată de cea a Parastasului pentru cunoscutul bizantinolog Dumitru Nastase, trecut la Domnul la începutul acestui an, la Atena.

Deschiderea lucrărilor a avut loc în Sala Mare a Casei Domnești, imediat după slujbele din biserică. Primul care a luat cuvântul a fost IPS Pimen care a ținut să vorbească despre contextul zilelor noastre care au mare nevoie de oameni de genul participanților la Colocviile Putnei. Rolul lor este mai ales acela de a ne ajuta să înțelegem realitățile din trecutul nostru – care nu poate fi despărțit de învățătura creștină. „Ceea ce lucrați, ceea ce publicați înseamnă foarte mult, negândit de mult†¦ mai ales că nu urmăriți un câștig material de pe urma cercetărilor dumneavoastră.” Regretatul Dumitru Nastase a crescut multe generații de ghizi, studenți la Școala de ghizi – unul dintre aceștia fiind însuși Înaltpreasfinția Sa: „L-am simțit că este un bun creștin, de aceea era și așa de apreciat. Așa a fost crescut și educat în casa părintească.†¦”

A urmat un scurt moment în care persoana reputatului Profesor a fost readusă înaintea ochilor participanților prin intermediul unor mai vechi înregistrări video și audio cu domnul Dumitru Nastase, acompaniate și de câteva foarte reușite fotografii.

Domnul Florin Marinescu, cercetător la Institutul de Studii Neo-grecești din Atena, a evocat nu atât pe omul de știință Dumitru Nastase, cât pe omul Dumitru Nastase. A fost un mare susținător al ideii imperiale în Țările Române și al studierii rolului Țărilor Române în ajutorarea ortodoxiei aflate sub jugul otoman – atât la Sfintele Locuri, în Balcani cât și Sfântul Munte – domnul Nastase fiind unul dintre marii cercetători ai documentelor românești din arhivelor mănăstirilor din Sfântul Munte. „A scris puțin în comparație cu câte știa; într-o epocă în care mulți scriu mai mult decât citesc și publică mai mult decât scriu†¦” Domnia Sa a propus republicarea principalelor studii ale domnului Nastase.

Domnul Petronel Zahariuc, decanul Facultății de Istorie al Universității Al. I Cuza, a luat cuvântul în continuare pentru a lansa ultimele producții ale Centrului Ștefan cel Mare – volumele 2/2011, 1/2012 și 2/2012 din revista de istorie Analele Putnei. Domnia Sa și-a exprimat aprecierea pentru calitatea editorială și ținuta științifică a revistei, care trezește „invidia colegială” – „revistă simplă, frumoasă și grea†¦ atât ca gramaj cât și ca și conținut†¦ Felicit întreg colectivul!”

Domnul Profesor Zahariuc a ținut și să-l evoce pe regretatul Dumitru Nastase, despre care a spus că „avea darul de topi diferențele de cultură, de educație și de vârstă” făcându-te să te simți cât se poate de firesc, de apropiat și de bine dispus în compania sa.

Au urmat, apoi, sub președinția domnului Ovidiu Cristea, directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, primele comunicări ale acestei ediții a Colocviilor.

***

Dintre comunicările susținute în cea de-a doua zi a Colocviilor Putnei, desfășurate la Mănăstirea Moldovița, o menționăm pe cea tânărului cercetător Ioan Augustin Guriță, doctor al Facultății de Istorie, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași – care a semnalat un tablou votiv găsit de autor, copie a tabloului votiv original al bisericii mănăstirii Coșula, ctitorită la anul 1535 de vistiernicul (apoi logofătul) Mateiaș al lui Petru Rareș – unul dintre cei mai apropiați sfetnici ai domnitorului. Valoarea descoperirii este cu atât mai mare cu cât tabloul original a fost pierdut prin dărâmarea (în sec. XIX) peretelui ce despărțea naosul de pronaos.

Domnii Florin Marinescu și Nikolaos Mertzimekis au semnalat o inscripție de la Mănăstirea Zografu din Sfântul Munte care atestă dania, din partea lui Petru Rareș, a unei mori de apă pentru un metoc al acestei mănăstiri. Iar doamna Olimpa Mitric, profesoară la Universitatea din Suceava, a prezentat un manuscris inedit – un Octoih, scris de cântărețul și protopsaltul Isaachie în Mănăstirea Râșca la anul 1548, în timpul domniei lui Iliaș Rareș, fiul lui Petru Rareș.

Poate cea mai bogată comunicare a zilei i-a aparținut domnului Petronel Zahariuc, decanul Facultății de Istorie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, care s-a preocupat de mai multe aspecte din istoria Mănăstirii Probota, ctitorie și necropolă a lui Petru Rareș. Printre altele, domnia sa a căutat să determine momentul când Petru Rareș, la sfatul egumenului Probotei, mitropolitul de mai târziu al Moldovei, Grigorie Roșca, a înlocuit Putna ca necropolă a familiei sale cu Probota. Distinsul profesor a prezentat apoi multe contribuții legate de daniile primite de la ctitor, de averea mănăstirii, de lista egumenilor, de relațiile cu Mănăstirea Putna, până în secolul XIX.

***

Dintre comunicările susținute în prima parte a celei de a treia zi Colocviilor, desfășurate la Mănăstirea Putna, cea a domnului Ovidiu Cristea, directorul Institutului „Nicolae Iorga” al Academiei Române, a vorbit despre schimbul de informații și de știri – o adevărată „marfă de lux” atunci, ca și acum – dintre Ștefan cel Mare și cetatea Brașovului. Autorul comunicării a scos în evidență puternicul sistem de spioni – exploratores, cum erau ei denumiți în documentele epocii – și rețelele de informare dezvoltate de domnitorul Moldovei, sistem care i-a permis să cunoască din timp mișcările adversarilor săi și să ia deciziile corecte.

Comunicarea domnului Liviu Pilat, Lector Dr. al Facultății de Istorie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, a adus clarificări în legătură cu încheierea armistițiului dintre moldoveni și poloni în toamna lui 1497, după ce regele polon Ioan Albert a invadat Moldova și a început asediul Sucevei. Cu ajutorul unor surse polone și ungare autorul a putut stabili cu exactitate faptul că regele Ungariei, Vladislav Jagello – frate cu regele polon, a trimis o oaste de aproximativ 12.000 de ostași sub comanda voievodului Transilvaniei, Bartolomeu Dragfy, în sprijinul lui Ștefan cel Mare, vasalul său, și apoi la scurt timp l-a trimis pe mareșalul curții regale a Boemiei cu o solie la Ioan Albert – aflat în fața Sucevei, pentru a-l determina să-și retragă trupele din Moldova. În cele din urmă, regele polon a acceptat să se retragă, mai ales că cetatea Sucevei rezistase cu succes asediului timp de 3 săptămâni, pe drumul de întoarcere având loc celebra, și tragica pentru poloni, bătălie din Codrii Cosminului.

Ultimele două comunicări ale acestei prime părți au avut scopul de a îndrepta câteva greșeli preluate sau lansate de anumiți istorici români. În prima, domnul Marius Diaconescu, Lector Dr. la Facultatea de Istorie a Universității din București, a discutat pe marginea unui document legat de situația cetății Ciceului – una dintre posesiunile transilvane ale lui Ștefan cel Mare – la anul 1499, domnia sa corectând afirmația lansată cu titlu de descoperire „bombă”de un tânăr istoric român, Alexandru Simon, că la această cetate s-ar fi aflat un adevărat „cuib de nelegiuiți”, demascându-o ca pe o traducere eronată a documentului original și explicând contextul în care respectivul document a fost emis de voievodul Transilvaniei, oferind și o corectă traducere a sa.

În comunicarea sa, domnul Andrei Pippidi, membru corespondent al Academiei Române, a analizat afirmația lansată de un reputat istoric italian, Maria P. Pedani, ce-i drept ca pe o informație marginală căreia nu i-a dat prea mare atenție, dar preluată de același tânăr istoric clujean, anume că Ahmed Pașa, beilerbegul Anatoliei la anul 1491 ar fi fost un fiu turcit al lui Ștefan cel Mare. Domnul Pippidi a trebuit să facă un adevărat exercițiu de erudiție, consultând direct sursa citată de autorul italian și demonstrând că personajul în cauză a fost fiul ducelui Ștefan din Herțegovina, nicidecum al lui Ștefan cel Mare.

Aceste ultime două comunicări au prilejuit din partea participanților tragerea unor semnale de alarmă în ceea ce privește rigoarea cu care ar trebui studiate documentele originale și spiritul critic cu care trebuie receptate și analizate anumite informații „bombă”, oricât de atrăgătoare ar fi acestea pentru anumiți istorici.

Considerăm că acesta și este unul din rolurile Colocviilor Putnei: acela de a se constitui într-o oază de seriozitate și rigoare științifică și de cercetare temeinică și responsabilă a trecutului nostru, rezistând tentației de a ieși cu orice preț în evidență, specifică, poate, epocii noastre.

Pentru cea de-a doua parte a zilei, consemnăm comunicarea domnului Radu Păun, cercetător la Centre d†™Etude des Mondes Russe, Caucasien et Centre-Européen, Paris, care a documentat o danie a lui Ștefan cel Mare către Mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos în anul 1466, an cu bogate acte simbolice, printre care danii la Mănăstirea Zografu din Sfântul Munte și la Mănăstirea Probota, dar și anul punerii pietrei de temelie a Mănăstirii Putna. De asemenea, domnul Ovidiu Olar, cercetător la Institutul Nicolae Iorga, a adus noi date despre Sinodul de la Iași din 1642 și, mai ales, despre efectele sale în epocă. Protosinghelul Dosoftei Dijmărescu a făcut o trecere în revistă a principalelor figuri de sfinți din Moldova de până la sfârșitul secolului al XVII-lea, cunoscuți nouă din fragmente de cronică, din frescele mănăstirilor moldovenești sau din diferite scrieri. Pe lângă figurile mai bine conturate ale lui Daniil Sihastru, Ștefan cel Mare, Mitropoliților Varlaam și Dosoftei, au apărut unele mai puțin cunoscute, precum cea a domnitorului martir Miron Barnovschi, a cuvioșilor Vasile de la Moldovița și Calistru de la Sucevița – părinți cu rol decisiv în întemeierea acelor mănăstiri, dar și cea a lui Luca Stroici, smeritul ctitor al Dragomirnei.

Colocviile Putnei continuă, mai rămânând de susținut încă 6 comunicări în prima parte a zilei de sâmbătă, comunicări legate de istoria Mănăstirii Putna. (Articol semnat de monahul Ieremia, secretarul Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” al Mănăstirii Putna)

Comentarii Facebook


Știri recente