Colaborare culturala romano-elena in promovarea muzicii bizantine in Romania

Centrul Cultural Elen Panellinion (CCEP) din Iasi, aflat intr-o stransa colaborare cu Mitropolia Moldovei si Bucovinei, isi desfasoara activitatea in cadrul traditionalelor relatii eleno-romane, intre altele pe linia continuitatii promovarii muzicii bizantine in Romania. Astfel, in 1995, CCEP a infiintat paraclisul Vovidenia, unde se tin regulat slujbe in limba greaca, la care corul studentilor greci din oras participa cu cantari bizantine. In 1999, doi tineri romani de la seminarul teologic din Iasi au fost trimisi, pe cheltuiala CCEP, la Mitropolia de la Monemvasia si Sparta (Grecia) pentru a se perfectiona in muzica bizantina sub indrumarea preotilor de la manastirea Patruzeci de sfinti. In acelasi an, la inaugurarea noului sediu al CCEP, a fost invitat corul de la biserica Schimbarea la Fata din Atena, sub conducerea lui Ilios Toubas, care a sustinut un concert de muzica bizantina la Teatrul National din Iasi. In ziua de Bunavestire (25 martie) a anului trecut, CCEP a invitat corul grec al lui Constantinos Zorbas, care a cantat la paraclisul Vovidenia si la Radio Trinitas (postul de radio al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, n.red.) cu ocazia sarbatoririi Zilei Nationale a Greciei. Presedintele CCEP, Dimitrios Fourlemadis a participat el insusi cu cantari psaltice la diferite slujbe.

Aparuta in cadrul artei muzicale vechi a Bisericii Crestine de Rasarit (cu centrul la Bizant), muzica bizantina s-a dezvoltat in stransa legatura cu practicile liturgice specifice Ortodoxiei si cu creatiile vocal-religioase adaptate oficierii slujbei. Prin trasaturile sale particulare, ea se deosebeste de muzica gregoriana, care a devenit dominanta in Biserica Imperiului Roman de Apus, Catolica. Printre primii si cei mai importanti imnografi de muzica bizantina au fost Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gura de Aur, Sf. Efrem Sirul. Lor le-au urmat Sf. Ioan Damaschin, Kosmas Melodos, Teofanes Graptos, Teodoros, Iosif de la manastirea Stoudion (Constantinopol), Ioan Koukouzel, Petru Peloponezul (secolul al XVIII-lea), Grigorios Protopsaltul, Hrisant din Maditios.

Aparitia si dezvoltarea muzicii bizantine in spatiul de la nord de Dunare, implicit pe teritoriile romanesti, au fost legate de raspandirea aici a crestinismului inca din primele secole ale erei noastre. Tarile romane, singurele de sorginte latina care au adoptat Ortodoxia, au preluat o data cu ea muzica religioasa de la Bizant (Constantinopol), iar dupa 1453 (anul caderii Constantinopolului), de la Sfantul Munte Athos. La Biblioteca Centrala Mihai Eminescu din Iasi se pastreaza un vestigiu al culturii muzicale bizantine de la Muntele Athos din secolele VII-X: Lectionarul evanghelic. Intre acesta si creatia autohtona a scolii de la Putna (secolul al XVI-lea) si realizarile din secolele XVIII-XIX, traditia muzicala bizantina s-a contopit in Romania cu accente specifice sensibilitatii muzicale autohtone. In secolele XIX-XX, s-au remarcat prin creatii corale incluzand melodii psaltice compozitorii Gavriil Muzicescu, D.G. Kiriac, I.D. Chirescu, Sabin Dragoi si Paul Constantinescu.

Informatiile provin dintr-un articol semnat de Dimitrios Fourlemadis in Acta Musicae Byzantinae, vol. III (aprilie 2001), publicatie a Centrului de Studii Bizantine din Iasi.

(dupa Viata cultelor)

Comentarii Facebook


Știri recente