Catedrala Națională din Washington, SUA

La începutul mileniului III în Capitala României a început să prindă contur noua Catedrală Patriarhală numită și Catedrala Mântuirii Neamului. Un deziderat apărut încă din timpul regelui Carol I acela al construirii unei Catedrale Naționale iată că prinde contur în timpul celui de-al șaselea Patriarh al României, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. În acest context este important să vedem cum s-au construit catedralele naționale ale țărilor din spațiul Nord Atlantic, mai ales că astăzi România prin multe dintre instituțiile ei se raliază la acest spațiu de civilizație și cultură din Europa și America de Nord, definit sub numele de Civilizația Occidentală. Pentru început vom vorbi despre Catedrala celei mai importante națiuni a lumii de astăzi și anume, Catedrala Națională din Washington – SUA.

Catedrala Națională Americană

Este considerată a doua catedrală ca mărime din Statele Unite ale Americii și una dintre cele mai mari din lume. Locația catedralei se află în partea de nord – vest a Washingtonului (care are o populație la nivelul anului 2013 de 646.449 locuitori) la intersecția dintre bulevardele Massachusetts și Wisconsin. Catedrala îi are ca ocrotitori pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel și se află pe lista monumentele istorice naționale americane, fiind denumită Casa națională de rugăciune a Statelor Unite. Ea este construită în stil neo-gotic (din Anglia secolului al XIV-lea), adăpostind scaunul oficial al episcopului primat al Bisericii Episcopaliene din Statele Unite ale Americii, cât și al diocezei acestei Biserici din Washington.

Biserica Episcopaliană din Statele Unite ale Americii

Biserica Episcopaliană este parte a Comuniunii Anglicane din întreaga lume și are un număr de 1.951.907 membri botezați în SUA (la nivelul anului 2010) și este a XIV-a grupare religioasă americană, fiind cunoscută sub numele de Biserica Episcopaliană Protestantă din Statele Unite ale Americii (PECUSA sau ECUSA). Această Biserică a fost organizată după Revoluția Americană (1774) când s-a despărțit de Biserica Anglicană ai cărei clerici sunt obligați să jure credință față de monarhul britanic ca guvernator suprem al Bisericii Angliei și a devenit prima provincie Anglicană din afara Insulelor Britanice. Biserica Episcopaliană este împărțită în nouă provincii și are Dieceze în SUA, Taiwan, Micronezia, Caraibe, America Centrală și de Sud, la care se adaugă și Convenția episcopaliană a Bisericilor din Europa și are un număr de 2.125.012 membri botezați în toată lumea.

Dimensiunile catedralei naționale americane

Construcția Catedralei Naționale din Washington a început în anul 1907 (29 septembrie) și s-a finalizat în anul 1990 (29 septembrie). Catedrala are o suprafață de 7712 m2, un volum de 130.000 m3, o lungime de 157, 5 m, lățimea de 88 de metri și înălțimea de 92 metri. Arhitecții Catedralei au fost George Frederick Bodley (1907), Henry Vaughan (1907 – 1917), Frohman, Robb & Little (1921 – 1944), Philip H. Frohman (1944 – 1972).

Catedrala Națională Americană – visul părinților fondatori ai SUA

Visul unei catedrale naționale datează de pe vremea primului președinte american George Washington (n. 22 februarie 1732 — d. 14 decembrie 1799, președinte al SUA între 30 aprilie 1789 – 4 martie 1797). La data de 24 ianuarie 1791, președintele George Washington i-a încredințat lui Major Pierre L’Enfant misiunea de a crea un plan vizionar pentru capitala națiunii. L’Enfant a fost primul care a imaginat „o biserică mare pentru scopuri naționale”. În planurile sale, această biserică avea drept scop împlinirea nevoilor spirituale și naționale, precum rugăciunea publică, mulțumirea, funeraliile de stat. Astfel, Catedrala s-a dorit a fi de la început: o casă de rugăciune pentru toți oamenii, biserica episcopală a diocezei episcopaliene și o biserică importantă pentru scopurile naționale. Interesant de remarcat este faptul că aceasta nu a fost închinată unei confesiuni în sine, ea fiind deschisă tuturor în aceeași măsură.

Demersurile pentru începerea lucrărilor la Catedrală

Abia un secol mai târziu, cu sprijin de la liderii comunității, cum ar fi Charles C. Glover, au fost impulsionate planurile pentru construirea Catedralei Naționale la Washington. La data de 6 ianuarie 1893, Congresul SUA a emis o cartă (documente de constituire) a Fundației Catedralei Episcopaliene Protestante din Districtul Columbia, permițându-i să construiască o catedrală și instituții de învățământ superior. Semnat de președintele Benjamin Harrison, această cartă este certificatul de naștere al Catedralei Naționale din Washington.

După hirotonirea sa în 1896, Henry Yates Satterlee, primul episcop din Washington, a reușit să ia un teren pe Muntele Sfântul Alban – locul cel mai impresionant din întreaga zonă Washingtonului DC. Arhitectul de frunte al bisericii anglicane, Frederick Bodley a fost ales ca arhitect prim al noii catedrale, iar Henry Vaughan arhitect supraveghetor.

Proiectul de construcție cel mai longeviv din istoria Washington DC a început în mod oficial la 29 septembrie 1907, când muncitorii au pus piatra de temelie a Catedralei. Președintele Theodore Roosevelt și episcopul anglican de Londra au vorbit unei mulțimi de zece mii de persoane. Piatra respectivă a fost adusă de pe un câmp de lângă Betleem și a fost fixată într-o bucată mai mare de granit american. Pe ea era inscripția: „Cuvântul S-a făcut trup și S-a sălășluit între noi” (Ioan 1:14).

Istoria construcției (29 septembrie 1907 – 29 septembrie 1990)

În 1912 Capela Betleem a fost deschisă pentru slujbe, astfel catedrala a devenit rapid un loc pentru servicii religioase de interes național, chiar dacă a rămas în construcție.

John Pershing a inițiat o campanie de strâns fonduri pentru catedrală, imediat după război. Odată cu primul război mondial, coordonatorii Bodley și Vaughan au murit, iar lucrările au fost coordonate de arhitectul american Philip Hubert Frohman care a făcut și unele modificări în proiectul catedralei.

În anul 1976 nava centrală și fereastra de vest ale Catedralei au fost completate și inaugurate în prezența reginei Elisabeta a II-a și a președintelui Gerald Ford. În 1982 Galeria Pelerinului a fost finalizată și deschisă pentru public. Faza finală de construcție a început cu punerea primei pietre a turnurilor de vest în 1983, ca mai apoi finalizarea acestora a marcat sfârșitul a 83 de ani de construcție, la 29 septembrie 1990.

Evenimente memorabile din Catedrala Națională Americană

Momente memorabile din istoria Catedralei cuprind discursul președintelui Theodore Roosevelt din 1907 (la punerea pietrei fundamentale), dar și serviciul oficial de mulțumire pentru sfârșitul Primului Război Mondial la care a participat și președintele Woodrow Wilson în 1918.

În 1921 Președintele Warren G. Harding conduce toate cele 34 de delegații participante la Conferința de la Washington privind limitarea înarmării la un serviciu religios special în Catedrală, prin „Calea Păcii” de la intrarea în Capela Betleem.

Președintele Calvin Coolidge deschide în 1928 Convenția generală a Bisericii Episcopaliene la Catedrala.

În 1941 odată cu intrarea SUA în cel de-al doilea război mondial încep servicii lunare pentru susținerea și unitatea poporului american. Servicii memoriale ale comunității au loc la Catedrală pentru soldații din cel de al doilea război mondial. Capela Sfântului Duh a servit drept criptă pentru război, tot aici fiind ținute și serviciile pentru memoria celor decedați în luptă.

În 1956 a avut loc un moment dedicat memoriei președintelui Woodrow Wilson (înhumat în Catedrală în 1924).

Tot aici Rev. Dr. Martin Luther King Jr. ține ultima sa predică de duminică de la amvonul Canterbury al Catedralei în 1968. În același an se adună liderii lumii pentru funeraliile de stat ale președintelui Dwight D. Eisenhower.

Catedrala a fost locul Rugăciunii Inaugurale a președintelui George W. Bush și a Zilei Naționale de Rugăciune și Rememorare pe 14 septembrie 2001.

În 2002, serviciul religios din ziua de Crăciun de la Catedrală a marcat cea de a cincizecea emisiune de televiziune la nivel național. Mii de oameni au deplâns moartea președinților Ronald Wilson Reagan (2004) și Gerald Ford (2007) .

În 2007, Catedrala a marcat începutul celui de-al doilea secol de existență de la punerea pietrei de temelie cu o celebrare a centenarului, incluzând festivaluri, reuniuni, liturghie, concerte, prelegeri etc.

De asemenea, la 21 ianuarie 2009, Catedrala a fost locul Rugăciunii inaugurale a președintelui Barack Obama. Același lucru repetându-l cel de-al 44-lea președinte al Statelor Unite și în ianuarie 2013 când, mai înainte de a depune jurământul pentru cel de-al doilea mandat, a participat la o ceremonie religioasă în Catedrala Națională din Washington.

Acest edificiu este și astăzi un loc de interes național pentru poporul american unde se desfășoară ceremonii cu valoare de simbol național pentru Statele Unite ale Americii.

Consider că este normal să existe și în capitala României o Catedrală reprezentativă pentru credința majorității poporului român, aici urmând să fie organizate ceremoniile religioase cu caracter public național. E important să luăm ca exemplu de la poporul american atașamentul față de valorile naționale și mai ales să învățăm de la ei cât de importantă este o Catedrală Națională în orașul București (capitala tuturor românilor) ca un simbol al unității și demnității naționale.

*informații preluate de pe site-ul www.nationalcathedral.org

(Articol semnat de Pr. Dr. Ciprian Apetrei, Consilier Patriarhal, Directorul Agenției de știri BASILICA)

Comentarii Facebook


Știri recente