Capela unuia dintre cele mai vechi cimitire din Capitală și-a serbat ocrotitorii, pe Sf. Epictet și Astion

Cei dragi de care moartea ne-a despărțit continuă să ființeze, a spus sâmbătă Părintele Profesor David Pestroiu, Prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. Clericul a oficiat Sfânta Liturghie și Parastasul la Capela Cimitirului Izvorul Nou, unul dintre cele mai vechi cimitire din Capitală. Sfântul locaș și-a serbat hramul de vară.

Povestea Sfinților Epictet și Astion „pare tristă, dar este dătătoare de speranță spre mântuire”, a spus părintele profesor în cuvântul de învățătură.

„Acești sfinți ne arată să prețuim viața cerească și să Îl mărturisim pe Mântuitorul Iisus Hristos chiar dacă anumite valuri care se revarsă asupra noastră din partea lumii acesteia zbuciumate ne determină adeseori să ne tulburăm.”

„Nu întâmplător acești sfinți străjuiesc cu ocrotirile lor bisericuța aceasta din mijlocul unui cimitir bucureștean”, a mai spus prodecanul Facultății de Teologie din București.

„Este nevoie de revărsare de har, de slujirea preoțească pe care Sf. Epictet o revarsă tainic, ocrotind această biserică. Este una din bisericile de cimitir la care se fac slujbe în duminici și la toate sărbătorile – Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Rar se realizează această lucrare și eu zic că ea este providențial rânduită prin această ocrotire a hramului, care este pus sub patronajul unui sfânt care a fost preot.”

„Faptul că  Sf. Epictet și Astion au fost martiri arată imaginea creștinului ortodox față de moarte și atitudinea față de moarte, care trebuie să fie una nu a groazei, sau a disperării, așa cum vedem la păgâni și necredincioși, ci o  atitudine plină de speranță în veșnicie, în întâlnirea cu Dumnezeu, cu sfinții, cu îngerii și cu toți cei dragi ai noștri”, a mai precizat Părintele Profesor David Pestroiu.

„Cimitirul, în limba greacă, înseamnă Dormitor, un loc unde așteptăm învierea cea de obște și bucuria reîntâlnirii cu toți cei dragi în Împărăția lui Dumnezeu. Ea se realizează, pentru sufletele curate și alese, și până la învierea cea de obște. De aceea facem toate parastasele, pomenirile, pentru ca aceste suflete să meargă să aștepte în locul de bucurie.”

Clericul a comparat mutarea la cele veșnice a creștinului cu transformarea omizii în fluture.

„De ce credeți că au murit acești sfinți? De ce și-au dat viața pentru Hristos? Tocmai pentru că ei credeau în înviere, credeau în viața veșnică, credeau în Dumnezeu. Și vor să ne spună și nouă, să ne dea exemplu și nouă, de aceea sunt aleși aici ca ocrotitori, să ne gândim mai mult la veșnicie, să ne gândim mai mult la faptul că suntem trecători pe acest pământ.”

„Nu luăm nimic dincolo, decât podoaba faptelor noastre bune. Și, dacă ne înzestrăm cu aceste fapte bune, vom avea și noi, ca fluturii, aripi multicolore, ca să putem să zburăm în această nouă dimensiune care va fi creată pentru întregul cosmos, cum spune Biblia: cer nou și pământ nou”, a mai spus Părintele Profesor David Pestroiu.

Din soborul de slujitori au mai făcut parte Părintele Paroh Viorel Petcu de la Capela Cimitirului Izvorul Nou, Părintele Adrian Niță, absolvent de Fizică și de Teologie și slujitor la Parohia „Sfânta Fecioară Maria – Dudești”, Părintele George Neagu, preot militar, Părintele Ioan Emil Gheorghe, capelanul Maternității Giulești din Capitală și Părintele Ștefan Vădana, preot de caritate la Spitalul Colțea din București.

„Pentru noi, cei de la Cimitirul Izvorul Nou, sfinții au făcut foarte multe minuni. Prezența dumneavoastră numeroasă în fiecare sâmbătă, duminică, și de sărbători, într-o capelă de cimitir, unde, cu ani de zile în urmă, doar erau depuși cei adormiți și atât, este minunea pe care au făcut-o sfinții: «convertirea» multora dintre dumneavoastră”, le-a spus Părintele Viorel Petcu credincioșilor prezenți.


Cimitirul Izvorul Nou din Bucureşti a fost înfiinţat în 1895 pe locul fostei mahalale Dudeşti – Cioplea, luându-şi denumirea de la hramul bisericii din apropiere, Biserica „Izvorul Nou dintre Vii”.

Arhitectura capelei cimitirului este semnată de arh. Paul Petricu, iar pictura interioară, realizată în 1935, aparține pictorului C. Vasilescu. Hramul principal este Sfântul Ioan Botezătorul.

Foto credit: Basilica.ro

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews


Știri recente