Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic monede din aur și alamă pentru colecționare și va pune în circulație o monedă din alamă, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul.
Emisiunea numismatică va fi lansată în data de 27 august 2019.
Aversul monedei din aur prezintă imagini de la prima vizită a regelui Ferdinand I și a reginei Maria la Oradea, în data de 23 mai 1919, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „500 LEI”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Aversul monedei din alamă pentru colecționare prezintă imagini ale aceleiaşi vizite, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României, anul de emisiune „2019” și litera „N” într-un cerc, ca semn distinctiv al piesei pentru colecționare.
Aversul monedei din alamă pentru circulație prezintă imagini ale vizitei regale la Oradea din anul 1919, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „50 BANI”, stema României și anul de emisiune „2019”.
Reversul comun tuturor monedelor prezintă portretul regelui Ferdinand I și inscripțiile în arc de cerc ,,FERDINAND I” și ,,INTREGITORUL”.
Tirajele acestei emisiuni numismatice sunt:
- 500 de bucăți pentru moneda din aur;
- 50.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru colecționare;
- 5.000.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru circulație.
Punerea în circulație a monedelor de circulație, cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Regele Ferdinand I Întregitorul, se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului.
Regele Ferdinand
Regele Ferdinand I a fost unul dintre cei care a susţinut proiectul Catedralei Mântuirii Neamului.
După Războiul de Independență din 1877-1878 și după Marea Unire din 1918, necesitatea construirii unei Catedrale creștin-ortodoxe în Bucureşti s-a resimțit din ce în ce mai mult în rândul credincioșilor, ca recunoștință adusă lui Dumnezeu pentru dobândirea Independenței de Stat şi pentru înfăptuirea României întregite.
Proiectul a fost susținut atât de conducerea Bisericii Ortodoxe, cât și de conducătorii țării, în special de regele Carol I și de regele Ferdinand.
Lăcașul de cult care urma să fie construit a primit inițial numele de Catedrala Mântuirii Neamului, cu sensul de izbăvire a poporului de sub asupritorii străini, această expresie fiind întrebuințată atât de Mitropolitul Primat Miron Cristea, cât și de regele Ferdinand, care, în hrisovul regal adresat Sfântului Sinod în data de 10 mai 1920, afirma:
„Această cântare (cu noi este Dumnezeu – n.n.) trebuie să răsune în Biserica Mântuirii pe care suntem datori să o ridicăm în Capitala tuturor românilor, ca semn de mulțumire pentru ajutorul Celui Preaînalt şi ca simbol al unităţii sufletești a întregului neam şi veșnică pomenire celor răposați pentru înfăptuirea României întregite”[1].
Catedrala Mântuirii Neamului a fost sfinţită în 25 noiembrie de Patriarhul Ecumenic şi Patriarhul României.
Foto credit:BNR
