Cuviosul Pafnutie – Pârvu, iconarul de la Robaia, a fost recunoscut drept cel mai mare pictor bisericesc român al epocii cantacuzine și brâncovenești, întemeietor și dascăl al unei școli de iconografie bizantină cu specific național, dar și ca un mare trăitor al Ortodoxiei româneşti.
Luând aminte la viața virtuoasă, la trăirea și lucrarea Cuviosului Pafnutie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinților, în anul 2017, an închinat iconarilor și pictorilor bisericești, rânduindu-i zi de pomenire în data de 7 august.
1. Biserica din Filipeștii de Pădure
Locul unde se păstrează în prezent cea mai mare suprafață pictată de Sfântul Pafnutie-Pârvu Zugravul este Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” satul Filipeștii de Pădure, în județul Prahova.
Aşezarea este legată de istoria marii familii boiereşti a Cantacuzinilor, cu rădăcini imperiale bizantine. În această localitate, la 1688, anul în care Constantin Brâncoveanu urca pe tronul Ţării Româneşti, Doamna Bălaşa, soţia marelui agă Matei Cantacuzino, împreună cu fiul său, spătarul Toma Cantacuzino, şi soţia acestuia, Maria, ridică o Biserica „Sf. Trei Ierarhi”.
Lăcaşul are o formă de cruce, cu o singură turlă deasupra naosului, cu cele trei încăperi, altar, naos şi pronaos, separate de coloane. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor poligonal, ca şi absida altarului, flancat de opt stâlpi, care în partea superioară susţin un cat format tot de coloane, cu rol de clopotniţă.
În scara clopotniţei se află un autoportret al sfântului Pafnutie. Pictura bisericii și icoanele de pe catapeteasma sculptată în stil renascentist şi baroc îi sunt atribuite marelui zugrav.
Frumuseţea picturii bisericii Cantacuzinilor de la Filipeştii de Pădure i-a determinat pe unii critici de artă să o denumească „Voroneţul Ţării Româneşti”.
2. Biserica Mănăstirii Aninoasa
După biserica de la Filipeştii de Pădure, Biserica Mănăstirii Aninoasa păstrează cele mai întinse porţiuni zugrăvite de Pârvu Mutu.
„Biserica a fost construită în 1677 de către aga Tudoran Vlădescu, urmând să fie o biserică de curte. Însă în anul în care s-a pus temelia, soţia agăi, Alexandra Vlădescu, a trecut la cele veşnice şi a fost înmormântată în pronaosul bisericii. După acest eveniment, Tudoran Vlădescu se călugăreşte şi donează mănăstirii întreaga sa avere”, spune maica Cecilia, ghidul mănăstirii.
Soarta aşezământului nu a fost mereu una fericită, a explicat pentru Ziarul Lumina maica Cecilia. Chiar dacă iniţial avea metocuri în şapte judeţe, nenumărate moşii şi o avere impresionantă, legea secularizării averilor mănăstireşti a dus-o în pragul sărăciei, ajungând ca porţile acesteia să fie închise după drasticele măsuri ale lui Alexandru Ioan Cuza.
După ce mănăstirea a fost închisă, biserica a fost transformată în biserică de mir, iar în clădirile anexe a funcţionat un post de jandarmi. Ulterior, clădirile au fost folosite ca depozite pentru CAP-ul din comună. După 1989 s-a pus problema revenirii la statutul iniţial, de mănăstire, lucrul acesta definitivându-se abia în anul 2001.
3. Biserica din Măgureni
Biserica „Sfânta Treime” este fostul paraclis al curții boierești din Măgureni, județul Prahova. Lăcașul de cult păstrează parțial pictura originală, realizată de Sfântul Pafnutie între 1693 și 1694.
În naos, pe partea dreaptă, se află reprezentarea foarte realistă a Sfântului Constantin Brâncoveanu cu cei 4 fii ai săi, realizată tot de celebrul zugrav, Sfântul Pafnutie-Pârvu. Faptul că această pictură se află în biserica ctitorită de vărul său, Pârvu Măgureanu, dovedește relațiile strânse și prezența lui Constantin Brâncoveanu în familia cantacuzinilor de la Măgureni.
Biserica are cel mai complet tablou votiv al cantacuzinilor. Această galerie de portrete a fost realizată pe doi pereți din naos și pronaos și înfățișează 60 de cantacuzini din Muntenia.
Ca și la Filipeștii de Pădure, pe scara ce duce la clopotniță se găsește și portretul Sfântului Pafnutie-Pârvu, singurul autoportret în care apare însoțit de soția sa.
În timpul cutremurului din 1838 turla și tavanul bisericii au căzut, iar după refacere, biserica a fost rezugrăvită integral prin grija lui Iordache Cantacuzino. Cu ocazia reparațiilor din 1916-1925, pictura originală a lui Pârvu Mutu a fost scoasă la lumină prin spălarea picturii mai noi.
4. Biserica fostului schit Lespezi
Biserica „Sfânta Treime” a fostului schit Lespezi, actualmente biserică parohială, este considerată a fi prima lucrare în frescă a renumitului artist, Sfântul Pafnutie. El ar fi lucrat la pictura schitului ctitorit de cantacuzini în perioada 1687 și 1693.
Nu se cunosc foarte multe detalii despre această ctitorie întrucât documentele au fost duse în apropiere, la Mănăstirea Poiana, iar acestea au dispărut în anul 1788, când turcii au dat foc așezământului, în timpul războiului ruso-turo-austriac (1787-1791).
Întregul ansambl arhitectural medieval al fostului schit Lespezi se află în restaurare din 2018.
5. Biserica Mănăstirii Sinaia
Supranumită și „Catedrala Carpaților”, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Sinaia a fost ctitorită de Spătarul Mihail Cantacuzino în 1690.
Biserica veche este construită în stilul brâncovenesc, iar portalul ei este sculptat, având în dreapta pe Moise cu Tablele Legii și în stânga pe fratele lui, Aaron, cu toiagul înfrunzit. Pictura din pridvor și naos este cea originală, a lui Pârvu Mutu Zugravul, care în pronaos l-a zugrăvit pe ctitor, înconjurat de cei optsprezece copii.
6. Biserica Mănăstirii Mamu
Mănăstirea Mamu se află în satul Stănești-Lunca din comuna Lungești, județul Vâlcea. A fost zidită între anii 1695-1696, de Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu și lucrată în frescă de Sfântul Pafnutie.
Vezi mai multe detalii despre istoricul mănăstirii pe site-ul oficial al Arhiepiscopiei Râmnicului.
7. Biserica Schitului Berca
Schitul „Sfinții Arhangheli” – Berca a fost ctitorit de stolnicul Mihalcea Cândescu şi soţia sa – Alexandrina Cantacuzino, în anul 1694.
În perioada 1984-1987, Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a fost consolidată, iar pictura actuală (care a înlocuit-o pe cea originală realizată de cunoscutul zugrav Pârvu Mutu) este opera conducătorului şcolii de zugravi de la Buzău – pitarul Nicolae Teodorescu, de curând fiind restaurată parţial de pictorul Ion Chiriac.
Între bisericile pictate de Sfântul Pafnutie-Pârvu Zugravul se numără și mănăstirile Cotroceni (București), Mărgineni (azi penitenciar, com. I. L. Caragiale, jud. Dâmbovița), Colţea (București), Schitul Poiana (com. Poiana Câmpina, jud. Prahova) şi Bordeşti (jud. Vrancea), bisericia de mir de la Călineşti (com. Florești, jud. Prahova), biserica Adormirea Maicii Domnului, din Râmnicu Sărat (jud. Buzău) şi biserica de la Fundenii Doamnei (com. Dobroești, jud. Ilfov), precum şi biserica Sfântul Gheorghe Nou din București.
Fotografie reprezentativă: Cel mai reuşit autoportret al lui Pârvu Mutu, zugrăvit în biserica mănăstirii din Bordeşti, judeţul Vrancea, în anul 1700. Fragmentul de frescă a fost detaşat din ansamblul aflat într-o avansată stare de degradare la începutul anilor 1960 şi aşezat în Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. ©Ziarul Lumina
*O parte dintre informații au fost preluate din albumul „Sfântul Cuvios Pafnutie-Pârvu Zugravul: tradiție și modernitate în arta brâncovenească”, disponibil în Librăria Cărților Bisericești.
Vă mulțumim că citiți Basilica.ro.
