Întâistătători ai cultelor din România au participat marți la o întrunire găzduită de Preasfințitul Datev Hagopian, Episcopul Bisericii Armene din România. Participanții au discutat despre cultura și spiritualitatea armeană și despre soluții de sprijin în contextul crizei umanitare a creștinilor refugiați din provincia Nagorno-Karabah în Armenia.
Întâlnirea, organizată cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, a fost moderată de Ciprian Olinici, secretar de stat. La masa rotundă au luat parte reprezentanți ai șase Biserici creștine din țara noastră, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel fiind Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal.
„Suntem aici pentru a confirma una din trăsăturile esențiale ale vocației cultelor religioase din România: cea filantropică, a cărei valoare este accentuată atunci când ea nu se adresează numaidecât celor care poate nu împărtășesc în mod deosebit aceeași credință și aceeași etnie”, a spus Ciprian Olinici.
„Simțim în această întâlnire un răspuns la un cuvânt dintr-o carte care fundamentează educația tuturor celor de aici, și anume Biblia. Iar în Biserica Ortodoxă Română, duminica trecută, a fost enunțată o întrebare: Cine este aproapele meu? Cred că răspunsul la această întrebare se regăsește în întâlnirea noastră din această seară.”
„Ne dorim să existe o solidaritate a cultelor atunci când vorbim despre o criză socială, o criză umanitară și de respectare a unui drept fundamental, cel privind libertatea religioasă”, a spus secretarul de stat.
Seara început cu o prezentare despre cultura și spiritualitatea armeană, făcută de Arhim. Garegin Hampardrumyan. Criza din Artsakh (Nagorno-Karabah) implică și pericolul distrugerii unor monumente creștine de o valoare inestimabilă, unele datând din primele secole creștine.
Relatare din teren
Preasfințitul Părinte Datev Hagopian l-a invitat la întrunire pe Preasfințitul Părinte Vrtanes Aprahamyan, Episcop Armean de Artsakh: „Este pentru prima oară când întâistătătorul eparhiei armene de Artsak, Preasfințitul Părinte Vrtanes, este prezent, iar dânsul ne va prezenta situația din Armenia și din Artsakh și despre cei 120.000 de refugiați care se află acum în exod”.
„Aș vrea să vă spun că populația băștinașă din Nagorno-Karabah niciodată în istoria sa nu și-a părăsit pământul strămoșesc. Și astfel, ați putea să mă întrebați: De ce acum?” a spus Preasfințitul Părinte Vrtanes Aprahamyan.
El a explicat că populația majoritar armeană a provinciei s-a temut de o acțiune de purificare etnică după ocupația azeră din 19 septembrie 2023.
Un sfert din refugiații care au plecat din provincie în Armenia sunt copii. Exodul s-a petrecut după o blocadă care a durat luni de zile și i-a lipsit de cele mai elementare condiții de supraviețuire: apă și alimente, servicii medicale și energie electrică.
„Tot clerul eparhiei duce muncă umanitară și psihologică pentru ajutorarea poporului din exod. Grupurile-țintă sunt copiii și femeile, care au traume profunde”, a mai spus Episcopul de Artsakh. „Clerul nostru trece printr-o perioadă de educare, pentru a putea ajuta aceste grupuri vulnerabile.”
Eparhia Artsakhului a fost înființată în 1989, având în subordine 70 de biserici și 15 mănăstiri. După ocuparea provinciei, Ministerul de Interne al Azerbaidjanului a promis că va asigura integritatea bisericilor și mănăstirilor armene.
„Din lipsa combustibilului pentru vehicule mai mari, am putut lua din bisericile noastre doar ceea ce se găsea pe altar. Am încuiat bisericile și cheile le-am lăsat în ușă”, a povestit Preasfințitul Părinte Vrtanes Aprahamyan.
Soluții de sprijin
„Vreau să mulțumesc tuturor persoanelor, instituțiilor, cultelor care doresc în aceste momente grele să ajute poporul armean din Artsakh aflat în exod. Dacă nu acționăm în momentul oportun, vom crea premisa ca poporul armean din Artsakh aflat acum în Armenia să plece în diaspora, un lucru pe care nu ni-l dorim”, a mai spus episcopul.
„Transmit un cuvânt de îmbărbătare Preasfințitului Părinte Episcop Vrtanes, care iată că a fost obligat să trăiască această dramă a plecării în pribegie a credincioșilor pe care i-a păstorit până acum. Sigur că ceea ce se întâmplă în Artsakh tulbură întreaga creștinătate, pentru că nu este un fenomen izolat. Din păcate, în ultimele decenii, am fost martori la multe agresiuni împotriva populației creștine”, a spus ierarhul.
Înaltpreasfințitul Părinte Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit Romano-Catolic de București, a anunțat că parohiile și comunitățile romano-catolice din țară vor organiza, în data de 10 decembrie 2023, o colectă în beneficiul refugiaților armeni.
„Ne îndurerează și, în fața unei asemenea situații, gestul nostru este cel creștinesc: solidaritatea, indiferent dacă este o confesiune sau alta, dacă aparține unui cult sau altul. Cum spunea și domnul secretar de stat, aproapele nostru este orice om, indiferent de culoare, de naționalitate sau de religie”, a spus Arhiepiscopul Mitropolit Aurel Percă.
În secolul XX, provincia Nagorno-Karabah a cerut dreptul la autodeterminare, cu scopul de a se reuni cu Armenia. Trei sferturi din populație este armeană și creștină. Libertatea religioasă este înscrisă în Constituția Azerbaidjanului, dar în realitate alte religii decât Islamul nu beneficiază de libertate reală.
Deși conflictul din Nagorno-Karabah nu este clasificat ca persecuție a creștinilor, ar putea declanșa un nou val de persecuții pentru creștinii din regiune, anunță organizația Open Doors, care monitorizează persecuțiile împotriva creștinilor la nivel mondial.
Vezi și:
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
