La Biserica „Sf. Pantelimon” din București s-au reunit joi cercetători din România și Republica Moldova, care au vorbit despre rolul Mănăstirii Neamț în circulația de carte românească pe ambele maluri ale Prutului. Aceasta a fost esențială pentru păstrarea identității naționale a românilor basarabeni, a spus Igor Cereteu, conferențiar la Institutul de Istorie din Chișinău.
La eveniment au participat ES Victor Chirilă, Ambasadorul Republicii Moldova la București, Cristina Teleanu, jurnalist Trinitas TV, oameni de cultură.
Au vorbit Rodica Ursu Naniu, conferențiar la Universitatea „Spiru Haret” din București, George Enache, profesor la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Igor Cereteu, conferențiar la Institutul de Istorie din Chișinău.
Moderatorii evenimentului au fost dr. Silviu – Constantin Nedelcu de la Biblioteca Academiei Române și părintele paroh Bogdan Aurel Teleanu.
Cu acest prilej a fost lansată în România cartea lui Igor Cereteu, apărută anul trecut la Editura Lexon Prim din Chișinău și intitulată „Valori cărturărești din biblioteca Mănăstirii Noul Neamț (tipărituri din secolele XVI-XX)”. Volumul este rodul a opt ani de cercetări în bibliotecile mănăstirilor basarabene.
„Până la căderea Imperiului Sovietic, nu s-a permis să se cerceteze Circulația cărții românești în Basarabia, datorită căreia, în bisericile noastre, au răsunat slujbele în limba română și datorită cărora noi, basarabenii, ne-am păstrat ca neam, ca vorbitori de limbă română. M-a interesat în mod special cum au circulat aceste cărți”, a spus Igor Cereteu.
Istoricul basarabean a menționat că a fost inspirat de lucrări uitate ale unor studenți ale fostei extensii de la Chișinău a Facultății de Teologie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași.
„După ocuparea de trupele sovietice și închiderea lăcașurilor de cult, a urmat o perioadă foarte grea. Din cele 2000 de biserici au rămas să funcționeze doar 180, iar din cele 23 de mănăstiri a funcționat doar una, cea de la Japca”, a amintit cercetătorul.
„Am fost foarte curios să aflu ce s-a mai păstrat în bibliotecile mănăstirilor după ce emisarii sovietici au măturat tot din podurile mănăstirilor, iar mănăstirile au fost transformate în depozite”, a adăugat el.
Istoricul a studiat bibliotecile a 30 de mănăstiri basarabene, unde nu a găsit în total decât 655 de cărți românești tipărite în perioada 1682-1916, în comparație cu fondul de mii de titluri al altor mănăstiri.
Cercetătorul a studiat cărțile provenite de la Mănăstirea Noul Neamț și aflate în prezent la Arhivele Naționale ale Republicii Moldova. El a povestit că doar o întâmplare fericită a făcut ca acestea să fie salvate după desființarea mănăstirii, în 1962, când au fost scoase în curte pentru a fi aruncate.
Igor Cereteu a mai afirmat că Mănăstirea Noul Neamț rămâne o oază de românism, iar actualul stareț este foarte deschis și orientat spre cercetarea istoriei.
Părintele Paroh Bogdan Teleanu a vorbit despre semnificația evenimentului și a datei alese pentru organizare.
„În Sf. Munte Athos, Sf. Paisie de la Neamț a avut o dispută cu un călugăr de acolo, Atanasie Moldoveanul, care îi reproșa că nu respectă pravila: Poți să lași învățătura Sfinției Tale și să faci precum fac toți, sau să te duci în altă țară, ca să facă toți ca Sfinția Ta. Sf. Paisie, mult mai citit decât Paisie Moldoveanul, îi răspunde și îi arată unde greșea. Dar iată că a și împlinit cuvântul lui aici, în țara noastră”, a spus parohul.
El a mai amintit că, în 23 septembrie 2013 a fost descoperit mormântul Sf. Paisie de la Neamț.
„Printr-o coincidență proniatoare, iată că aceste eveniment este așezat în umbra acestui moment sfânt pentru viața Sf. Paisie, un moment de Sinaxar. Îi mulțumim, pentru că el face parte din izbăvitorii de carte ai Ortodoxiei, printre care și cărțile de la Noul Neamț, care fuseseră scoase în curte, pregătite spre a fi probabil incinerate.”
Parohul Bisericii „Sf. Pantelimon” de la Foișorul de Foc din Capitală a prezentat apoi momentele din a doua parte a evenimentului: un moment artistic oferit de actrița Ana Calciu, care a recitat versuri de Grigore Vieru, Vasile Voiculescu și Mihai Eminescu, și un concert oferit de Grupul Psaltic „Sf. Pantelimon”.
Seara s-a încheiat cu vizitarea Bibliotecii Ateneului „Sfântului Pantelimon”, care cuprinde și jurnalul Părintelui Gheorghe C. Crețu (1880-1956), fost slujitor al parohiei, preot militar în timpul Războiului de Reîntregire și unul din clericii care au slujit la Te Deum-ul oficiat de arhimandritul Gurie Grosu în Catedrala Nașterii Domnului din Chișinău pentru a consfinți Actul Unirii Basarabiei cu țara.
La eveniment urma să participe și istoricul Ion Gumenâi, pentru a prezenta recenta ediție pe care a îngrijit-o, „Istoria sfintelor mănăstiri Neamț și Secu”, vol. I – V, de Arhim. Andronic Popovici, (Chișinău, Editura Lexon Prim, 2016 – 2021). Istoricul nu a putut participa, astfel încât un eveniment similar ar putea fi dedicat cărții sale la o dată ulterioară.
Seara s-a înscris în contextul Anului omagial și comemorativ 2022 în Patriarhia Română, dedicat rugăciunii și sfinților isihaști, printre care și Sf. Paisie de la Neamț. Acesta, prin cărțile traduse și publicate la Mănăstirea Neamț, a reaprins flacăra isihastă în teritoriile ortodoxe de limbă slavonă.
Vezi și:
- În imagini: Lansare de carte la Parohia Sf. Pantelimon-Foișorul de Foc
- Patriarhul Daniel a oficiat 13 hirotesii: De ce isihaștii au fost cei mai căutați duhovnici și ce este rațiunea rugătoare
- Patriarhul reamintește la conferința clericală că anul 2022 este prilej de a reflecta asupra isihaștilor români
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
