Arhim. Benedict Sauciuc: Sfântul Paisie de la Neamț, mormântul și sfintele moaște

În contextul Anului comemorativ 2022, Părintele Arhimandrit Benedict Sauciuc, Starețul Mănăstirii Neamț, a oferit, în exclusivitate pentru Basilica.ro, un articol despre Sfântul Paisie de la Neamț.

Părintele arhimandrit redă contextul istoric al prezenței sfântului la mănăstirea românească, istoria deschiderii mormântului și a așezării în raclă a sfintelor moaște.


Sfântul Paisie de la Neamț, mormântul și sfintele moaște

de Arhim. Benedict Sauciuc

Sfântul Paisie de la Neamț [1] este unul din marii nevoitori și înnoitori ai monahismului românesc din veacul al XVIII-lea, un povăţuitor de suflete şi traducător de texte patristice filocalice. Este cunoscut și sub numele de Paisie Velicicovski. El este pomenit de Biserica Ortodoxă Română în fiecare an, la data de 15 noiembrie. S-a născut la 21 decembrie 1722 în oraşul Poltava din Ucraina, fiind al unsprezecelea copil, din cei doisprezece ai preotului Ioan şi soției sale Irina, primind din botez numele de Petru.

La vârsta de 4 ani, a rămas orfan de tată şi la 12 ani mama sa l-a dat să înveţe carte la Academia Teologică din Kiev, întemeiată de Mitropolitul moldovean Petru Movilă. După 4 ani de şcoală, tânărul Petru a părăsit în taină şcoala şi familia şi a intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Medvedevski. Aici a fost făcut rasofor primind numele de Platon.

Negăsind linişte şi pace în mănăstirile ucrainene în anul 1745, aplecat în Moldova şi s-a stabilit la schitul Trăisteni, iar apoi la Mănăstirea Dălhăuţi, sub povăţuirea Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului. În vara anului 1746, s-a dus la Muntele Athos, unde s-a nevoit ca sihastru timp de 4 ani.

Aici, în anul 1750, a fost tuns în monahism de cuviosul Vasile de la Poiana Mărului, primind numele de Paisie, apoi a fost hirotonit ieromonah și a întemeiat o obşte numeroasă în Schitul Sfântul Prooroc Ilie, unde s-a nevoit până în vara anului 1763, adunând în jurul său 64 de călugări români, ucraineni şi ruşi.

Din motive binecuvântate, în vara aceluiaşi an s-a întors în Moldova, împreună cu toţi ucenicii săi şi s-a stabilit la Mănăstirea Dragomirna, unde a format o obşte mare de 350 de călugări.

În anul 1775, Moldova de Nord fiind ocupată de Imperiul Habsburgic, Sfântul Paisie a plecat la Mănăstirea Secu împreună cu 200 de monahi şi aici s-a nevoit timp de 4 ani, continuând aceiaşi rânduială de viaţă duhovnicească atonită ca şi la Dragomirna.

Hram la Mănăstirea Neamț (arhivă). Foto: Neamt.mmb.ro

Cu binecuvântarea Mitropolitului Gavril Calimachi şi la îndemnul domnitorului Alexandru Moruzzi, Sfântul Paisie s-a mutat la Mănăstirea Neamţ cu o mare parte din obştea de la Secu, în ziua de 14 august 1779, unificând astfel cele două mănăstiri sub povăţuirea unui singur stareţ.

Timp de 15 ani, cât a fost stareţ al celor două Mănăstiri Neamţ – Secu, Sfântul Paisie a păstrat cu sfinţenie aceeaşi rânduială de viaţă monahală din Sfântul Munte Athos, dând un nou impuls vieţii duhovniceşti şi cărturăreşti, punând accent pe rugăciunea lui Iisus, viaţa isihastă şi traducerea Filocaliei din greacă în slavonă, care se și tipăreşte în anul 1793 la Moscova. Obştea sa număra peste 1.000 de călugări din toate ţările ortodoxe.

În toamna anului 1794, îmbolnăvindu-se, s-a mutat la cele veşnice în ziua de 15 noiembrie, la vârsta de 72 de ani, şi a fost înmormântat în gropniţa Bisericii „Înălţarea Domnului” din Mănăstirea Neamţ, zidită de binecredinciosul domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt  [2].

a) Deschiderea mormântului

În anul 1986 în data de 24 mai s-au descoperit moaștele Sfântului Necunoscut care au fost așezate în pronaosul Bisericii Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.

Întrucât nu se știe numele sfântului au apărut tot felul de ipoteze, precum că ar fi ale sfântului mitropolit Iosif I, care a fost și stareț al Mănăstirii Neamț și primul Mitropolit al Moldovei, care a fost înmormântat în fața Bisericii domnitorului Petru I Mușat, sau chiar ale Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț, care ar fi fost înmormântat în alee ca să nu știe nimeni unde sunt sfintele lui moaște.

De-a lungul acestui timp fiecare și-a dat cu părerea și chiar se credea că sunt moaștele sfântului Cuvios Paisie de la Neamț, mergând până acolo încât la sfintele moaște s-a pus icoana Sfântului Paisie.

Pentru a elimina orice incertitudine părintele stareț Benedict Sauciuc, prin Consiliul mănăstirii, a propus că să fie cercetat mormântul din biserică, iar în data de 23 septembrie 2013, cu binecuvântarea I.P.S. Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, s-a cercetat mormântul unde s-au aflat moaștele Sfântului Cuvios Paisie Velicicovschi de la Neamț.

Prin Adresa nr. 390 / 9 decembrie 2011, a Mănăstirii Neamț s-a solicitat cercetarea mormântului, însă, din cauza temperaturii scăzute din sezonul de iarnă s-a amânat a se da această binecuvântare. Prin Adresa nr. 282/26 august 2013 mănăstirea a revenit asupra cererii anterioare, iar în răspunsul dat, prin Sectorul Exarhat, temei nr. 10186 din 07.09.2013, Înaltpreafmţitul Mitropolit Teofan a hotărât ca pe data de 23.09.2013 să fie deschis şi cercetat mormântul în prezenţa şi supravegherea strictă a unei comisii alcătuită din: Arhim. Nichifor Horia, exarh eparhial, Arhim.

Portretul Sfântului Paisie de la Neamț. Foto: Neamt.mmb.ro

Luca Diaconu, exarh de zonă, Arhim. Benedict Sauciuc, stareţul mănăstirii şi reprezentanţii desemnaţi din partea Direcţiei de Cultură Neamţ. În temeiul acestei aprobări, prin Adresa nr. 313 din 13.09.2013, Mănăstirea Neamţ a solicitat asistenţă de specialitate acestei instituţii, care prin e-mail-ul din 16.09.2013 a confirmat pentru ziua anunţată prezenţa a doi specialişti: a directorului executiv, prof. dr. Dorin Teodorescu, istoric şi a d-nei Elena Ciubotaru, arheolog.

Aşadar, în ziua de 23.09.2013, până noaptea târziu şi nu fără ispite, s-a deschis mormântul Sfântului Paisie şi totodată s-a scos din cripta de cărămidă întregul material funerar. Inventarul acestuia a fost consemnat în Procesul verbal încheiat în aceeaşi zi, şi înregistrat la M.M.B. cu nr. 11398 din 30.09.2013. În cele 31 de puncte ale acestuia au fost consemnate: fragmentele de oseminte, de textile, provenite din vestimentaţie şi din cele cu care s-a împodobit sicriul şi importante părţi din sicriu.

b) Cercetarea osemintelor şi a materialului arheologic recuperat

Osemintele inventariate, potrivit Procesului verbal din 24.09.2013 înregistrat în acelaşi loc cu nr. 11339/30.09.2013, au fost cercetate de către dr. Simona Ionescu, medic legist la Institutul de Medicină Legală din Iaşi, în prezenţa părinţilor: Arhim. Nichifor Horia, Arhim. Benedict Sauciuc şi a Pr. Zaharia Adrian, inspector eparhial, Sectorul administrativ bisericesc, Departamentul cimitire, monumente şi servicii funerare, care a confirmat autenticitatea fragmentelor unui schelet uman în stare foarte avansată de degradare.

O parte din fragmentele textile, de piele, de lemn, de metal şi de păr, conform Procesului verbal de predare primire din 24.09.2013, încheiat între Arhim. Benedict Sauciuc şi Arhim. Nichifor Horia, înregistrat la Mitropolia Moldovei și Bucovinei cu nr. 11400/30.09.2013 şi Procesului – verbal din 25.09.2013, încheiat între acesta din urmă şi Camelia Marian, restaurator textil şi Mirela Băileanu, biolog, înregistrat la M.M.B. cu acelaşi număr, au fost predate spre cercetare şi conservare Complexului National Muzeal din Iași.

În prezenţa Înaltpreasfinţitului Mitropolit Teofan, a părinţilor: Arhim. Nichifor Horia, Arhim. Luca Diaconu şi a Arhim. Benedict Sauciuc, în data de 27.09.2013, după săvârşirea Sfintei Liturghii, s-a reanalizat materialul funerar recuperat şi s-au selectat şi identificat noi fragmente de oase, de lemn, de metal, de păr şi de metal, consemnate în Procesul verbal nr. 11401/30.09.2013. Şi din acestea au fost predate, prin Arhim. Nichifor Horia, conform Procesului verbal înregistrat la M.M.B. cu nr. 11402/30.09.2013, Centrului de Conservare şi Restaurare al Complexului Naţional Muzeal din Iaşi, spre cercetare şi conservare, iar întregul material funerar rămas, a fost adăugat celui selectat anterior şi apoi, împreună sigilate.

De asemenea, Înaltpreasfinţia Sa a cerut comisiei de cercetare a mormântului să întocmească un document în care să fie consemnate pe etape toate lucrările şi cercetările efectuate precum şi măsurile luate în perioada 23-27.09.2013. Documentul a fost întocmit în data de 30.09.2013 și s-a concretizat în Procesul verbal înregistrat ulterior la M.M.B. cu nr. 14162/28.11.2013, care cuprinde suficiente detalii referitoare la acest subiect.

Hram la Mănăstirea Neamț – pe Sfânta Masă, o copie a Icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni de la mănăstire (arhivă). Foto: Neamt.mmb.ro

Prin temeiul Sectorului Exarhat, nr. 13483/15.11.2013, Înaltpreasfinţia Sa a numit o nouă comisie, pentru verificarea şi separarea materialului funerar recuperat, formată din: Arhim. Luca Diaconu, Arhim. Benedict Sauciuc, dr. Simina Ionescu, medic legist de la Institutul de Medicină Legală din Iaşi şi Protos. Iacob Todică, secretarul Mănăstirii Neamţ. Aceast comisie, întrunindu-se în data de 22.11.2013 la Mănăstirea Neamţ, potrivit Procesului verbal încheiat în această zi şi înregistrat la M.M.B. cu nr. 14100/27.11.2013, a procedat la:

  1. selectarea în patru categorii a materialului funerar: osos, lemnos, textil şi metal;
  2. reambalarea materialului osos selectat în vederea păstrării corespunzătoare pentru a putea fi aşezat într-o raclă spre venerare;
  3. ambalarea materialului textil şi lemnos în vederea predării acestuia spre conservare şi cercetare la Centrul Muzeal Naţional din Iaşi;
  4. selectarea a două fragmente osoase – un incisiv şi un fragment de radius – pentru a fi predate spre analiză cu carbon radioactiv în vederea stabilirii perioadei din care datează.

Un cufăr, în care s-a depozitat întregul material lemnos provenit din sicriul sfântului, a fost predat în final, de către Arhim. Nichifor Horia, potrivit Procesului verbal înregistrat la M.M.B. cu nr. 14160/28.11.2013, Centrului de Conservare Restaurare al Complexului Naţional Muzeal din Iaşi, spre cercetare şi conservare. Cele două fragmente osoase de la punctul 4 au fost preluate de aceeaşi persoană cu scopul de a fi trimise la momentul oportun în străinătate spre ceretare.

Din materialele predate spre cercetare şi conservare, Centrul de Conservare Moldova Iaşi a restituit şi predat, prin Arhim. Nichifor Horea, potrivit Procesului verbal de predare-primire a Sectorului Exarhat nr. 3624/24.03.2014, Mănăstirii Neamţ, cinci cutii conţinând diferite fragmente textile, care au fost supuse unui proces complex de conservare restaurare şi pregătite spre expunere.

c) Restaurarea mormântului

Prin temeiul nr. 2791/54 din 21.03.2014 a Sectorului Patrimoniu şi construcţii bisericeşti, Înaltpreasfmţitul Mitropolit Teofan a aprobat proiectul de restaurare a criptei Sfântului Paisie întocmit de către arhitectul Octavian Stahie din Piatra Neamţ în colaborare cu mănăstirile Bistriţa şi Neamţ, şi totodată a acordat şi binecuvântarea ca lucrările de restaurare să înceapă după prima săptămână a Postului Mare. Aceste lucrări au fost executate de către S.C. Conbas S.R.L. Roman, sub directa conducere a Directorului General Ing. Borş Ion Eugen, supravegheate de către Arhim. Luca Diaconu şi Arhim. Benedict Sauciuc, în perioada 17 martie – 12 aprilie 2014, și au constat în:

  • dezafectarea parţială a pardoselei de marmură;
  • dezafectarea şi secţionarea criptei;
  • realizarea unui suport din trei bare rectangulare de oţel prinse într-o diafragmă de beton armat turnat perimetral criptei;
  • ventilarea naturală a criptei realizată prin: găuri din criptă prin zidul sudic al camerei mormintelor până în soclul exterior al bisericii şi alte găuri din criptă în pardoseala bisericii, care ies sub stranele de lemn;
  • iluminatul criptei introdus prin pardoseală de la sursa de pe zidul vestic al încăperii;
  • rostuirea şi curăţirea criptei;
  • curăţirea pietrei funerare, îndreptarea ei cu mortar şi aşezarea pe barele montate în criptă;
  • închiderea criptei cu sticlă carosabilă de 4,4 cm aşezată într-o rama de inox la nivelul pardoselei de marmură.

De menţionat că la începutul lucrărilor de dezafectare parţială a pardoselii şi a molozului din partea superioară şi perimetrală a criptei, s-au descoperit şi deshumat osemintele căpitanului Moise, acţiune, care a făcut obiectul Procesului verbal din 20 martie 2014, iar piesele arheologice mai importante descoperite au fost predate cu Procesul verbal din 26 martie 2014 aceluiaşi centru de cercetare şi conservare amintit.

d) Aşezarea în raclă a sfintelor moaşte

În data de 19 mai 2014, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a părinţilor exarhi: Arhim. Luca Diaconu, Arhim. Ioan Harpa, a părinţilor stareţi: Arhim. Benedict Sauciuc, Mănăstirea Neamţ, Arhim. Vichentie Amariei, Mănăstirea Secu, a stareţei Mănăstirii Dragomirna, monahia Macrina Săuciniţanu, însoţită de un sobor de maici, a părinţilor profesori: Pr. Ioan Mihoc, Directorul Seminarului Teologic, Mănăstirea Neamţ şi Pr. Vasile Păvăleanu şi a obştii Mănăstirii Neamţ, a avut loc punerea în raclă a moaştelor Sfântului Preacuviosului Părintelui nostru şi de Dumnezeu purtătorul Paisie Velicicovschi de la Neamţ.

Înaltpreasfințitul Teofan a fost primit, după rânduială la ora 14:00, de către cei menţionaţi mai sus, iar după obişnuita închinare la sfintele moaşte şi icoane din biserică s-a început Rânduiala Acatistului Sfântului Paisie continuată de cea a Vecerniei zilei. Răspunsurile la strană au fost date succesiv de către părinţii Mănăstirii Neamţ şi de maicile Mănăstirii Dragomirna.

Racla cu moaștele sfântului din biserica mănăstirii. Foto: Doxologia.ro

În acest cadru liturgic s-au adus din veşmântăria mănăstirii, unde fuseseră păstrate, sfintele moaşte, au fost desigilate, apoi Înaltpreasfinția Sa, ajutat de cei doi exarhi, a ales nouă fragmente din craniul sfântului pentru a fi împărţite în diferite locuri ale Ortodoxiei: primul pentru a fi sărutat la racla sfântului, iar celelalte opt, pentru a fi oferite ulterior, mai întâi, mănăstirilor unde Preafericitul Paisie a fost stareţ, adică: Secu, Dragomirna şi Simonospetras din Athos, iar apoi, Patriarhiei Române, Bisericii Ortodoxe din Ucraina – Kiev şi Poltava, Mănăstirii Noul Neamţ şi Bisericii cu hramul „Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ” din Bucureşti.

După această acţiune, ce ţinea de obligaţii morale şi duhovniceşti în faţa lui Dumnezeu şi a Sfântului Paisie, Înaltpreasfinţia Sa a introdus sfintele moaşte rămase în 36 plicuri noi de hârtie, care apoi au fost aşezate într-o cutie (120x19x23x16 cm.) de lemn de cireş de formă trapezoidală şi compartimentată în două: în spaţiul mai mare au încăput 35 de plicuri cu sfinte moaşte, iar în cel mai mic, părul bogat al sfântului, al 36-lea plic şi un plic din cele vechi, umed şi îmbibat de părticele de sfinte moaşte, care n-a putut fi curăţat.

A urmat aplicarea sigiliului mitropolitan peste banda tricoloră trecută în jurul acestei cutii, prin câte două găuri perechi date la cele două capete şi mijlocul cutiei şi peste Nota de mână a Chiriarhului, în care s-a consemnat legământul arhieresc ca numai Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi numai în caz de necesitate să se poată desigila cutia cu sfintele moaşte.

S-a sigilat de asemenea cutia cu cele nouă fragmente, care vor fi dăruite sfintelor mănăstiri și biserici amintite, cele două cutii cu sfinte moaşte sfărâmate si amestecate cu pământ şi cu mici fragmente de textile şi lemn, descompuse şi provenite din vestimentaţia şi sicriul sfântului. Acestea din urmă au fost reaşezate în veşmântăria mănăstirii, iar sfintele moaşte din cutia de lemn sigilată au fost introduse într-o raclă de lemn provizorie şi apoi scoase din Sfântul Altar în procesiune şi aşezate spre venerare în baldachinul Sfântului Necunoscut din pronaosul bisericii voievodale.

Rânduiala punerii în raclă a moaştelor Sfântului Preacuviosului şi purtătorului de Dumnezeu Părintelui nostru Paisie, s-a încheiat prin închinarea şi venerarea acestora. Împlinindu-ne o îndatorire de a marca acest eveniment duhovnicesc şi istoric şi de a nu da uitării faptele petrecute în perioadele menţionate.

e) O părticică din moaștele Sfântului Paisie de la Neamț, dăruite Mănăstirii „Sfânta Cruce” din Poltava

I.P.S. Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, I.P.S. Filip, Mitropolit de Poltava și Mirgorod, P.S. Veniamin Pogrebna, Episcop de Novo-Sanjarî şi Vicar al Eparhiei de Poltava, P.Cuv. Părinte Arhim. Benedict Sauciuc, starețul Mănăstirii Neamț, P.Cuv. Părinte Arhim. Vichentie Amariei, starețul Mănăstirii Secu și P.C. Părinte Nicolae Popescu – Ucraina, 28 noiembrie 2016.

La invitația I.P.S. Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, I.P.S. Filip, Mitropolit de Poltava și Mirgorod, în perioada  14 – 18 ianuarie 2016, a vizitat mănăstirile și locurile din Bucovina și Neamț, unde a viețuit Sfântul Cuvios Paisie Velicicovschi de la Neamț [3].

Tot în acest an, în perioada 25 – 29 noiembrie 2016, la invitația I.P.S. Filip, Mitropolit de Poltava și Mirgorod, I.P.S. Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, însoțit de P.Cuv. Arhim. Benedict Sauciuc, starețul Mănăstirii Neamț și P.Cuv. Arhim. Vichentie Amariei, starețul Mănăstirii Secu, au efectuat un pelerinaj în Ucraina.

În cadrul acestui pelerinaj delegația s-a închinat la sfintele moaște din peșterile Lavra Pecerska, unde au fost primiți de către I.P.S. Pavel, Mitropolit de Vyshhorod şi Cernobâl, Superiorul Lavrei Pecerska și de alți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene, iar apoi în data de 28 noiembrie, în cadrul Sfintei Liturghii, I.P.S. Teofan, a dăruit Mănăstirii „Sfânta Cruce” din Poltava, o părticică din moaștele Sfântului Paisie Velicicovschi, așezată spre cinstire într-o raclă de argint confecționată în atelierele din România.

f) Aducerea raclei Sfântului Cuvios Paisie de la Patriarhia Română la Mănăstirea Neamţ

Aducerea raclei pentru moaștele sfântului de la Patriarhia Română la mănăstire. Foto: Arhiva Basilica.ro

În anul 2015, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei s-au făcut demersurile necesare pentru confecţionarea unei racle din argint – aurit în vederea așezării moaștelor Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț [4].

Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la sectorul “Atelierele Patriarhie” s-a făcut această raclă din argint – aurit.

În data de 19 mai 2015, această raclă a fost sfințită de Patriarhul României în prezența membrilor Permanenței Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor și a Preasfințiților Părinți Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal și Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a părinților arhimandriți Paisie Teodorescu, vicar patriarhal și Veniamin Goreanu, consilier administrativ bisericesc, toți fiind călugări cu metania din lavra Mănăstirii Neamț.

Pe 20 mai 2015, această raclă a fost adusă la Mănăstirea Neamț de o delegație condusă de P. Cuv. Arhim. Dionisie Constantin, consilier patriarhal.  Cu ocazia acestui moment binecuvântat, în biserica mare a Mănăstirii Neamţ a fost oficiată o slujbă de mulţumire, apoi Părintele Arhim. Dionisie Constantin a transmis un cuvânt de binecuvântare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel:

„Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, astăzi în ajun de mare sărbătoare la Mănăstirea Neamţ, am sosit la această vatră monahală cu tradiţie de veacuri, ce a dăruit Bisericii şi neamului românesc incontestabile valori spirituale şi culturale, pentru a aduce un odor de mare preţ şi anume Racla în care vor fi aşezate moaştele Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ. Această raclă a fost confecţionată prin generozitatea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Atelierele Patriarhiei Române, fiind lucrată cu multă măiestrie şi evlavie de câteva călugăriţe de la Mănăstirea Pasărea, unde avem o secţie de cizelură în metale preţioase. După ce în anul 2013 a fost deschis mormântul Sfântului Cuvios Paisie din biserica mare a Mănăstirii Neamţ, înălţată de Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt, părintele stareţ Arhim. Benedict Sauciuc a dorit foarte mult ca moaştele Sfântului Cuvios Paisie să fie aşezate într-o preafrumoasă raclă din argint parţial aurită. Aceasta, deoarece Sfântul Paisie se bucură de o mare cinstire în Biserica Ortodoxă Română, în Bisericile slave, dar şi în Biserica greacă. Această dorinţă a Părintelui Stareţ Benedict, de a fi confecţionată o raclă din argint, a prezentat-o, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a comandat realizarea raclei în Atelierele Patriarhiei ca expresie a cinstirii adusă Sfântului Cuvios Paisie, şi a dragostei pentru această sfântă mănăstire, faţă de părintele Stareţ, faţă de vieţuitorii şi închinătorii ei”.

La rândul său, stareţul Mănăstirii Neamţ a mulţumit în mod deosebit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi Înaltpreasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pentru binecuvântarea şi purtarea de grijă în realizarea acestui proiect de aşezare a moaştelor Sfântului Cuvios Paisie de la Neamţ într-o raclă după cum se cuvenea pentru un sfânt care este cinstit în întreaga lume ortodoxă.

Apoi starețul mănăstirii a expus în linii mari viaţa sfântului şi a prezentat rolul deosebit pe care l-a avut Sfântul Cuvios Paisie pentru Mănăstirea Neamţ. A prezentat şi etapele de cercetare a mormântului şi scoaterea sfintelor moaşte.

La slujba de Priveghere a hramului “Înălţarea Domnului”, Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a aşezat în noua raclă moaştele Sfântului Cuvios Paisie. Racla cu sfintele moaşte a fost  aşezată în pronaosul bisericii mari a Mănăstirii Neamţ.

Sfântul Paisie de la Neamț este unul din cei mai mari cuvioși a-i isihasmului românesc, născut în Poltava și plămădit în ținutul Moldovei fiind continuatorul Sfântului Pahomie de la Gledin și a altor cuvioși care s-au nevoit la Mănăstirea Neamț.

Faptul că anul 2022 a fost proclamat în Patriarhia Română, drept „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „Anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț”, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei la Mănăstirea Neamț pe tot parcursul anului vor avea loc diferite manifestări și simpozioane care va culmina cu simpozionul dedicat Sf. Paisie de la Neamț, în perioada 13-15 noiembrie 2022, la “Centrul Social Cultural Sf. Paisie de la Neamț”.


Arhimandritul Benedict Sauciuc a fost ales și instalat stareţ al Mănăstirii Neamţ în 1997. Este absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi, cu lucrarea de licenţă „Istoricul monahismului athonit”, realizată sub îndrumarea Părintelui Profesor Nicolae Chifăr.

În 2014, a obţinut titlul de doctor în teologie din partea Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, cu teza de doctorat „Mănăstirea Neamţ în perioada regimului comunist“, alcătuită sub îndrumarea Părintelui Profesor Constantin Pătuleanu.


Note

[1] Cf. Proces verbal nr. 173 / 27 mai 2014, Arhiva Mănăstirii Neamț.

[2] Viața Cuviosului Paisie de la Neamț, ediție îngrijită de diac. Prof. Ioan Ivan, Editura Trinitas, Iași, 1997,   p. 1.

[3] http://www.doxologia.ro/arhiepiscopia-iasilor/o-particica-din-moastele-sfantului-paisie-de-la-neamt-daruite-manastirii.

[4] Cf. Arhiva Mănăstirii Neamț, Adresa nr. 181 din 22 mai 2015, în dosar nr. 2/2015.

Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Raluca Ene (deschidere articol)

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews

Comentarii Facebook


Știri recente