Biserica de secol 17 a Mănăstirii argeșene Aninoasa a fost resfințită sâmbătă de Arhiepiscopul Calinic. Evenimentul a avut loc chiar în ziua de cinstire a Sfântului Cuvios Pafnutie Pârvu Zugravul, cel care a realizat pictura lăcașului de cult.
Târnosirea bisericii a reprezentat o încununare a eforturilor de restaurare prin care a trecut ansamblul monahal în ultimii 33 de ani. Odată cu vechea biserică au fost sfințite un paraclis și alte anexe ale mănăstirii.
Cuviosul Pafnutie – Pârvu, iconarul de la Robaia, a fost recunoscut drept cel mai mare pictor bisericesc român al epocii cantacuzine și brâncovenești, dar și ca un mare trăitor al Ortodoxiei. Luând în considerare viața virtuoasă, trăirea și lucrarea Cuviosului Pafnutie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinților, în anul 2017.
Mănăstirea Aninoasa
După Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din satul Filipeștii de Pădure, județul Prahova, Biserica Mănăstirii Aninoasa păstrează cele mai întinse porţiuni zugrăvite de Pârvu Mutu.
„Biserica a fost construită în 1677 de către aga Tudoran Vlădescu, urmând să fie o biserică de curte. Însă în anul în care s-a pus temelia, soţia agăi, Alexandra Vlădescu, a trecut la cele veşnice şi a fost înmormântată în pronaosul bisericii. După acest eveniment, Tudoran Vlădescu se călugăreşte şi donează mănăstirii întreaga sa avere”, spune maica Cecilia Leotescu, ghidul mănăstirii.
Soarta aşezământului nu a fost mereu una fericită, a explicat maica Cecilia. Chiar dacă iniţial avea metocuri în şapte judeţe, nenumărate moşii şi o avere impresionantă, legea secularizării averilor mănăstireşti a dus-o în pragul sărăciei, ajungând ca porţile acesteia să fie închise după drasticele măsuri ale lui Alexandru Ioan Cuza.
După ce mănăstirea a fost închisă, biserica a fost transformată în biserică de mir, iar în clădirile anexe a funcţionat un post de jandarmi. Ulterior, clădirile au fost folosite ca depozite pentru CAP-ul din comună. După 1989 s-a pus problema revenirii la statutul iniţial, de mănăstire, lucrul acesta definitivându-se abia în anul 2001.
În anul 2014, Arhiepiscopul Calinic, a recomandat inițierea demersurilor în vederea implementării unui proiect de restaurare generală, finanțat prin fonduri europene, încredințând Monahiei Cecilia Leotescu, întocmirea și depunerea documentației la instituțiile abilitate. Proiectul, în valoare de patru milioane de euro a fost subvenționat din fonduri structural europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 5: „Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”.
Restaurarea a inclus acoperirea cu tablă de cupru a întregului ansamblu monahal, eliminarea igrasiei din toate corpurile, consolidarea zidurilor, transformarea și reamenajarea pivnițelor în spații muzeale, restaurarea picturii murale interioare din biserică și paraclis, îmbunătățirea sistemului de încălzire centralizat, dotări moderne în vederea prevenirii incendiilor, precum și amenajări ale spațiilor exterioare.
Restaurarea picturii murale a fost realizată de expertul restaurator Ion Chiriac, iar celelalte restaurări de ordin istoric din cadrul ansamblului au fost întreprinse de către firma S.C. Restaco S.R.L. din Județul Suceava, coordonată de domnii Mihai și Cozmin Bradu.
Vezi mai multe imagini de la resfințirea Mănăstirii Aninoasa pe site-ul Arhiepiscopiei Argeșului.
Citește și: Biserici pictate de Sfântul Pafnutie-Pârvu Zugravul
Foto credit: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului
