Facultatea de Teologie din Craiova a desfășurat, în perioada 12 – 13 mai, la Mănăstirea Lainici, din județul Gorj, Simpozionul Național Studențesc „Opus Discipulorum”, dedicat Sinodului I Ecumenic de la Niceea.
„Simpozionul nostru studențesc are o tradiție considerabilă”, a spus în deschidere Mitropolitul Irineu al Olteniei.
„ Am socotit întotdeauna ca studenții, pe lângă cursurile pe care le urmează, examene și alte lucrări de seminar, să poată să își îmbogățească și cunoștințele, în colaborare cu profesorii lor”.
Tema Sinodului I Ecumenic
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a subliniat importanța înțelegerii clare a temei principale a Sinodului I Ecumenic, atrăgând atenția asupra faptului că, în prezent, unii îl consideră un sinod cu tematică triadologică, alții îl interpretează ca fiind hristologic, iar unii îl privesc chiar ca pe un eveniment cu accent filosofic.
„Sinodul I Ecumenic este în primul rând voința matură a Bisericii. Biserica, de îndată ce a fost atacată de otrava ariană, a și luat măsurile necesare. Au existat discuții trinitare și înainte de acest Sinod, însă, cel mai mult, această învățătură s-a trăit cu adevărat în Biserică și apoi s-a dezvoltat în cultul ei, ca expresie a dogmelor ei”, a evidențiat Mitropolitul Olteniei.
„Cei care au fost prezenți la acest Sinod au fost mărturisitori ai Bisericii. Aceștia purtau pe trupurile lor stigmatele muceniciei. Acești oameni duhovnicești au trăit duhovnicește, s-au consultat duhovnicește, s-au întreținut duhovnicește. Era prima dată când Biserica era unită într-un Sinod Ecumenic, a toată lumea”.
Botezul cuvintelor
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a amintit că Sfântul Constantin cel Mare a facilitat participarea episcopilor la Sinodul de la Niceea, punând la dispoziția acestora poșta imperială. De asemenea, Mitropolitul Olteniei a subliniat că principalele teme abordate de Părinții sinodali au fost cele referitoare la Sfânta Treime.
„Ei trebuiau să lucreze și să opereze cu cuvinte din filosofia greacă și pe acestea trebuiau să le folosească într-un context cu totul nou și să le dea o întrebuințare cu totul nouă. În acest fel, putem spune că ei au botezat cuvintele. Niciodată nu putem să gândim că ousia – cuvântul care definește ființa la Sinodul I Ecumenic, este una și aceeași cu ousia lui Aristotel”.
„Într-un mod deosebit s-a evidențiat Sfântul Atanasie cel Mare, un om providențial, deși era pe atunci diacon. El a ajuns să fie ascultat de marii episcopi pentru faptul că ceea ce spunea, cuvântul lui, era cu putere multă. El cunoștea atât de bine Scriptura și viața Bisericii încât putea să facă conexiuni fericite, folosind chiar limbajul filosofic”, a conchis ierarhul.
Foto credit: Mitropolia Olteniei
