Amintirile ținutului Fălticenilor despre patriarhul Teoctist

Miercuri, 30 iulie 2014, Patriarhia Română comemorează șapte ani de la trecerea la cele veșnice a vrednicului de pomenire Teoctist Patriarhul († 30 iulie 2007). În cele ce urmează vă prezentăm un articol semnat de arhim. Timotei Aioanei, publicat în Lumina de Duminică, la data de Duminică, 13 iulie 2008, intitulat Amintirile ținutului Fălticenilor despre patriarhul Teoctist.

Dintre toți patriarhii României, cel mai mult a îndrăgit ținutul Fălticenilor fericitul întru adormire Teoctist Arăpașu, al V-lea Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române. Printre marii ierarhi ai veacurilor trecute, legați de acest ținut, se numără Sfinții Ierarhi Dosoftei de la Probota și Ioan de la Râșca, logodiți cu îngerescul chip în aceste mănăstiri, dar și marele mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi, care și-a trăit ultimii patru ani de viață în Mănăstirea Slatina, unde a și fost îngropat în decembrie 1846.

O binecuvântare pentru tot ținutul

Legătura patriarhului Teoctist cu Fălticeniul este veche, din tinerețea lui. Ca arhimandrit la Iași, i-a fost încredințată conducerea procesiunii cu moaștele Sfintei Parascheva prin Moldova, procesiune care a ajuns, pentru câteva zile, și în ținutul Fălticenilor. Mai întâi a fost întâmpinarea lor la bariera Tâmpești, cu prezența a numeroși preoți și credincioși, convocați de protoiereul Iacob Chiticaru.

Moaștele Sfintei Parascheva au rămas peste noapte la Biserica „Adormirea”, continuându-și a doua zi itinerariul duhovnicesc prin Baia, islazul satului Rădășeni, Mălini, Drăceni și mănăstirea Slatina.

A fost o binecuvântare pentru tot ținutul, încercat, în vara fierbinte a anului 1947, de o cumplită secetă. După ani și ani, patriarhul Teoctist își amintea de oameni și locuri, cunoscute lui încă din 1947. Fiecare își avea locul lui. Nimeni nu era uitat, nici chiar amănuntele aparent nesemnificative.

Plecat de „amar de vreme” din Moldova, a revenit în 1977, ca mitropolit. Prima sfințire oficiată în această calitate a fost în protoieria Fălticeni, la Biserica „Sfinții Arhangheli” de la Fălticenii-vechi, unde slujea un preot admirabil, Ilie Ilisei. N-a venit singur la sfințire, ci însoțit de doi arhimandriți de la Muntele Athos. Era un eveniment în vremea aceea! A slujit frumos, cum nu mai văzusem și m-a onorat cu „cinstea” de a-i fi anagnost. Și soarele i-a zâmbit în acea zi târzie de toamnă, la 13 noiembrie 1977.

Un an mai târziu, tot în noiembrie, revenea la Fălticeni să sfințească o biserică nouă, ridicată la Țarna Mare de către neobositul părinte Zenovie Ghidescu. Atunci, în noiembrie 1978, a fost frig, dar s-a slujit afară, datorită mulțimii nemaiîntâlnite. A venit și de data aceasta însoțit de oaspeți de la Consiliul Mondial al Bisericilor. Amfitrion binevoitor, mitropolitul le-a vorbit despre locurile sadoveniene și despre evlavia credincioșilor care înfruntaseră frigul mai mult de patru ceasuri, cât a durat slujba.

Aproape în fiecare an venea și la hramul mănăstirii Slatina, voievodala ctitorie a lui Alexandru Lăpușneanu, vestită „Academie duhovnicească”, cu profesori renumiți, ca ieroschimonahul Paisie Olaru, arhimandritul Cleopa Ilie sau Petroniu Tănase, Arsenie Papacioc, Andrei Scrima și atâția alții. Venirea mitropolitului Teoctist la Slatina era un eveniment pentru întregul ținut. Poposea în mănăstire și a doua zi, la pomenirea ctitorilor, vorbea cu preoții, făcea vizite la parohiile învecinate și chiar la protoierie. Cunoștea bine zona și-l îndruma singur pe șofer să meargă într-o anumită direcție, pentru a ajunge cu bine la destinație.

Sfințiri „de pomină”

Ca mitropolit al Moldovei și Sucevei a continuat lucrările de consolidare și restaurare de la Mănăstirea Râșca. Aloca, anual, sume importante de bani din bugetul Arhiepiscopiei și dorea să vadă terminate aceste lucrări, care parcă nu se mai încheiau. L-am auzit, odată, plângându-se de starea precară în care se găsea mănăstirea și obștea ei, vorbind de un blestem care pusese stăpânire peste acest loc. Cu toate acestea, mitropolitul a venit de multe ori la Râșca, impulsionând ritmul încet al lucrărilor și cerând autorităților de la Suceava ajutor și înțelegere.

Mai la deal de Râșca, mitropolitul și patriarhul Teoctist a lăsat o importantă ctitorie, biserica parohială de la Slătioara. Gândindu-mă, acum, la dimensiunile acestei zidiri, la casa parohială, la clopotniță și la toate celelalte construcții în anii aceia, realizez cât a fost de greu să facă atunci, în anii sfârșitului dictaturii, asemenea realizări. Bunăvoinței lui, fondurilor de la centrul eparhial, i s-au asociat și râvna rar întâlnită a părintelui Vasile Bostan, ctitor, alături de patriarh, al „complexului” de la Slătioara.

O sfințire „de pomină” în zona Fălticenilor a rămas cea de la Sasca Mare, din 30 august 1980. Mitropolitul Teoctist a venit, și de data aceasta, însoțit de un oaspete drag: arhimandritul Cleopa Ilie. Acesta cunoștea bine zona și pe unii clerici și credincioși, întrucât fusese câțiva ani stareț la mănăstirea Slatina. La sfârșitul slujbei, mitropolitul l-a poftit să vorbească. A vorbit un ceas. Era liniște perfectă. A fost subiectul-istorioară cu inima de mamă. Ce mai, a fost un eveniment, neuitat după trecerea vremii! Autoritățile s-au alertat, dar sfințirea trecuse și comunitatea credincioșilor era întărită duhovnicește. A fost ziua aceea prilejul întâlnirii mitropolitului și a unui mare duhovnic cu mulțimea credincioșilor de pe valea pârâului Suha, de sub poalele Stânișoarei, ținut de basm și vechi loc sihăstresc în acest „colț de rai”.

În aceeași zonă mirifică, mitropolitul Teoctist și-a legat numele de zidirea unei biserici impunătoare, care a avut ca arhitect și paroh un preot de legendă, Petru Ciobanu. Este biserica construită în satul Herla, peste apă de Drăceni, în aceiași ani de încercări și restricții. Preotul Petru Ciobanu a trecut prin multe umilințe, a fost amendat, obligat să oprească lucrările de construcție, dar nu s-a lăsat. Mitropolitul îl susținea, asemenea și înțeleapta lui preoteasă, Angela, putând, până la urmă, să ajungă la liman. La sfințirea bisericii, în haine albe, a venit însuși patriarhul, însoțit de arhierei, arhimandriți și preoți mulți, iar norod, câtă frunză și iarbă.

Tot la o resfințire de biserică, la „Adormirea”, în Fălticeni, a poposit din nou mitropolitul Teoctist, cu puțin timp înainte de a deveni patriarh al României. A răspuns atunci invitației părintelui Gheorghe Baltag, venerabil slujitor, fost protoiereu de Fălticeni, pe care-l cunoștea și-l aprecia de multă vreme. De altfel, în casa preotului Baltag a poposit de multe ori, în drumurile pe care le făcea prin eparhie, trecând de la Neamț spre Suceava ori Botoșani.

Mari patriarhi, oaspeții Fălticeniului

Ca mitropolit sau patriarh, vrednicul de pomenire Teoctist Arăpașu a făcut posibilă vizita în protoieria Fălticeni a trei mari patriarhi ai lumii ortodoxe. Este vorba de vizita patriarhului Diodor I al Ierusalimului (1982), Pimen al Moscovei și a toată Rusia (1983) și Dimitrios I al Constantinopolului (1987). Aceste delegații au fost întâmpinate la Biserica „Adormirea” din Fălticeni de credincioși chemați de preotul Gheorghe Baltag și au vizitat apoi frumoasa biserică din Boroaia.

Au fost acestea evenimente istorice care-și leagă numele de marele patriarh Teoctist, care a fost un prieten, părinte și arhipăstor al acestui ținut. Desigur, astfel de legături sufletești au existat între fericitul patriarh și cu alte zone ale țării. Înclin să cred, fără să fiu subiectiv, că ținutul Fălticenilor a avut un loc special în sufletul mare al patriarhului Teoctist. Această afirmație este probată de numeroasele vizite canonice făcute ca mitropolit și patriarh, de sfințirile de biserici în anii grei ai regimului comunist, de oaspeții importanți pe care i-a adus întotdeauna, în zonă, și de multele amintiri pe care le păstra în inimă despre oamenii și zidirile acestui loc.

Primită să fie smerita mea mărturie că, adeseori, fericitul patriarh Teoctist povestea cu bucurie întâmplări petrecute cu jumătate de veac în urmă. Numele și locurile nu erau uitate. Își găsiseră loc definitiv în inima păstorului cel bun.

Comentarii Facebook


Știri recente