Administrația Prezidențială și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) au comemorat marți victimele deportărilor comuniste în Bărăgan printr-un eveniment cultural dedicat memoriei victimelor, în preajma împlinirii a 75 de ani de la tragicul eveniment represiv.
Filmul „Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951”, realizat de sociologul Valeriu Antonovici și istoricul Claudia Florentina Dobre cu sprijinul IICCMER, a fost proiectat în premieră, urmat de o dezbatere despre politica de dislocare internă a populației practicată de regimul comunist. au participat cercetători, martori și urmași ai deportaților.
Consilierul prezidențial Mădălina Gabriela Fătu a transmis mesajul Excelenței Sale Nicușor Dan, Președintele României, iar părintele profesor Mihail-Simion Săsăujan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București a transmis un mesaj din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Pledoarie pentru cultivarea memoriei
„Nostalgia față de comunism, prezentă mai ales la noile generații, care nu s-au confruntat direct cu efectele sale dezumanizante, reprezintă un pericol real pentru înțelegerea corectă a istoriei noastre”, a transmis Președintele României.
„Acest tip de atitudine riscă să estompeze caracterul represiv al regimului totalitar, să minimalizeze suferințele victimelor și să relativizeze încălcările sistematice ale drepturilor fundamentale.”
„De aceea este imperativ să consolidăm educația tinerilor în spiritul adevărului istoric ca o condiție esențială pentru a proteja societatea și pentru a întări reziliența în fața oricăror forme de extremism și violență politică”, a mai transmis Președintele Nicușor Dan.
Președintele a subliniat că deportările au distrus vieți, dar că oamenii „nu și-au pierdut credința – întregi familii obligate să-și reconstruiască viața în Siberia românească sub povara fricii, a izolării și a umilinței”.
Prilej de comemorare și rugăciune smerită
Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a subliniat sprijinul duhovnicesc esențial pe care Biserica l-a oferit deportaților.
„Ajunși în Bărăgan, au fost obligați să-și construiască propriile case și sate și să muncească în gospodăriile agricole de stat din regiune, plătiți cu sume modice și controlați periodic de autoritățile de stat. Coeziunea familiei le-a dat puterea să înfrunte cu stoicism vicisitudinile istoriei și geografiei și să supraviețuiască”, a precizat Preafericirea Sa.
„Sunt impresionante mărturiile unora dintre persoanele deportate cu privire la participarea la sfintele slujbe în bisericile din satele învecinate și la modul în care credința i-a salvat de la pieirea spirituală.”
Patriarhul României a amintit în mesajul său și de preoții din satele românești, asupra cărora „au fost îndreptate măsuri violente și înjositoare, fiind puși la munci incompatibile cu demnitatea și chemarea lor preoțească”.
„Evenimentul de astăzi constituie un prilej de comemorare, dar și de rugăciune smerită înălțată lui Dumnezeu Cel în Treime închinat, pentru mântuirea sufletelor celor aproximativ 1700 persoane (dintre care 175 copii), care au murit în cele 18 sate ale Bărăganului, în anii 1951-1956, și ale căror morminte au fost arate cu tractorul, în anul 1964, pentru ca terenurile să fie cultivate cu legume și cereale sau transformate în sisteme de irigații”, a afirmat Părintele Patriarh Daniel în încheierea mesajului.
Distincții pentru realizatori
Cu prilejul manifestării culturale, au fost înmânate distincțiile acordate de Președintele României.
Dr. Valeriu Antonovici, dr. habil. Claudia Florentina Dobre de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București al Academiei Române și conf. univ. dr. Smaranda Maria Vultur de la Universitatea de Vest din Timișoara au primit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria H – Cercetarea științifică.
Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan a fost distinsă cu Ordinul Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social, în grad de Cavaler.
Nu au fost vinovați, ci indezirabili
„Într-un regim totalitar, cum a fost cel comunist, astfel de practici arbitrare erau curente, oricând se putea întâmpla un astfel de lucru fără să fii vinovat. Pentru că, să nu uităm, printre cei care au fost deportați au fost foarte mulți copii, copii de la câteva zile la câțiva ani, care nu puteau să fie vinovați de ceva”, a declarat dr. habil. Claudia Florentina Dobre pentru Trinitas TV.
„De altfel, majoritatea celor care au fost deportați nu aveau nicio vină și doar potențiale vini, ca să spunem așa, faptul că erau anticomuniști și că, mă rog, regimul nu-i agrea.”
Interes sporit pentru tema deportărilor
Valeriu Antonovici, celălalt realizator al filmului, a explicat pentru Trinitas TV că documentarul istoric este în lucru de 15 ani.
„Încercăm să aducem în atenția publicului ce a însemnat, de fapt, această deportare. Cum un regim criminal, totalitar, regimul comunist, a smuls niște oameni din vestul țării, din Banat, în principiu, și i-a dus în Bărăgan. Toți oamenii credeau că se vor duce în Siberia. Însă Bărăganul a fost Siberia lor. Alt pământ, dar aceeași suferință. Nu era frig, era foarte cald. Și au prins câteva ierni foarte, foarte geroase”, a spus el.
Sociologul a spus că interesul stârnit online este crescut: fragmentele din film și interviurile video distribuite pe rețelele de socializare au strâns o jumătate de milion de interacțiuni. „Asta ar însemna că unul din șase elevi a interacționat cu o poveste despre deportați”, a spus el.
Despre deportații în Bărăgan
Aproximativ 44.000 de persoane de la frontiera României cu Iugoslavia au fost deportate în Câmpia Bărăganului în noaptea de Rusalii (17/18 iunie) a anului 1951, rămânând sub supraveghere acolo până în 1956.
Acțiunea s-a încadrat în contextul mai larg al deportărilor dispuse de regimul comunist în anii 1941-1960 pentru categorii sociale considerate indezirabile, de la preoți și intelectuali până la țărani înstăriți, desemnați drept „chiaburi” și „dușmani ai poporului”.
Mai multe informații despre deportarea în Bărăgan se găsesc pe site-ul Memorialul Deportării și în lucrarea de aici.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
