Act Sinodal Comemorativ al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul Sfinților Brâncoveni
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,
Preaiubitului cler, cuviosului cin monahal și dreptcredincioșilor creștini din cuprinsul Patriarhiei Române,
Har, milă și pace de la Dumnezeu, iar de la Noi, arhierești binecuvântări!
Istoria l-a înscris pe voievodul martir Constantin Brâncoveanu în rândul marilor domnitori ai neamului nostru, iar Biserica l-a trecut în rândurile sfinților martiri, apărători ai credinței creștine și ctitori de locașuri sfinte, alături de cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei și de sfetnicul Ianache (Văcărescu), aceștia fiind canonizați de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în data de 20 iunie 1992, cu data de pomenire în 16 august, și proclamați solemn ca sfinți prin Tomosul Sinodal de Canonizare, citit în data de 15 august 1992, în Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din București, ctitorie brâncovenească în care se află mormântul domnitorului.
Pentru evocarea moștenirii spirituale și culturale brâncovenești și evidențierea modelului Sfinților Brâncoveni de iubire jertfelnică și statornică față de Biserică și de poporul român, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din 29 octombrie 2012, a proclamat anul 2014 ca fiind „Anul comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni”, deoarece se împlinesc 300 de ani (15 august 1714-15 august 2014) de la martiriul Sfinților Brâncoveni.
Format într-un mediu cărturăresc și având conștiința unității de neam, Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un domnitor învățat și un promotor al educației și al culturii. El a reorganizat Academia Domnească (1694) din Mănăstirea Sfântul Sava, precursoare a Universității din București (1864), și, tot prin grija sa, au fost organizate școli cu predare în limbile română și slavonă, în incinta Mănăstirilor Sfântul Gheorghe Vechi și Colțea din București, precum și la Mănăstirea Sâmbăta de Sus din Țara Făgărașului. Promotor al culturii, el s-a îngrijit ca, în unele mănăstiri, mai ales în ctitoriile sale, să fie organizate biblioteci, care au devenit renumite și datorită cărților provenite din marile centre culturale ale Europei apusene.
Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a încurajat și a sprijinit tipărirea lucrărilor de cultură teologică și laică. Domnia lui a început cu apariția Bibliei de la București, în anul 1688, iar apoi, pentru a continua lucrarea de promovare a limbii și culturii creștine românești, el a încredințat coordonarea tipografiei domnești din București monahului georgian Antim, viitorul mitropolit Antim Ivireanul al Țării Românești (1708-1716). Astfel, prin dezvoltarea culturală intensă în diferite direcții, orașul București a devenit un centru spiritual și cultural semnificativ în sud-estul Europei, iar domnitorul Țării Românești un susținător al culturii în întreg spațiul românesc.
Iubitor de Hristos și de Biserică, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a fost un mare ctitor de mănăstiri și biserici, ridicând din temelie unele noi și restaurând sau înzestrând altele mai vechi. În acest sens, sunt emblematice Mănăstirea Hurezi din Țara Românească și Mănăstirea Sâmbăta de Sus din Transilvania. De asemenea, amintim Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din București și Biserica Sfântul Gheorghe de la Mogoșoaia, precum și bisericile sale de la Făgăraș și Ocna Sibiului, construite pentru a întări Ortodoxia din Transilvania.
Voievodul martir Constantin Brâncoveanu a sprijinit cu multă generozitate întreaga Ortodoxie care se afla sub stăpânirea otomană, și anume, a tipărit cărți în limbile română, greacă și slavonă și a sprijinit pe creștinii ortodocși din Georgia să aibă propria lor tipografie. Pentru prima dată în istorie a tipărit o carte de cult în limba arabă, „Liturghierul greco-arab” la tipografia de la Mănăstirea Snagov, în anul 1701, cu ajutorul starețului Antim Ivireanul. A ajutat, financiar și material, Patriarhiile din Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim, Biserica Georgiei, precum și multe mănăstiri din Muntele Athos, construind sau reparând biserici și paraclise în cuprinsul acestora. Astfel, el a arătat multă dărnicie, evlavie și demnitate, rămânând o pildă vie pentru domnitorii creștini și pentru susținătorii culturii creștine.
Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a avut 11 copii (4 fii și 7 fiice), fiind un părinte harnic, înțelept și generos care, împreună cu soția sa, Doamna Maria Brâncoveanu, femeie curajoasă, evlavioasă și iubitoare de Biserică și Neam, reprezintă un model demn de urmat pentru familia creștină, pentru educația creștină a copiilor, pentru multa statornicie în mărturisirea dreptei credințe și promovarea valorilor culturii creștine.
Cinstirea memoriei Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu este o datorie de conștiință a întregului popor român. De aceea, și Guvernul României, prin hotărârea nr. 1167/2013, a declarat anul 2014, ca fiind „Anul Brâncoveanu”. În acest context, mai multe evenimente majore au marcat, anul acesta, caracterul liturgic-misionar al cinstirii memoriei Sfântului Constantin Brâncoveanu:
1.Deshumarea moaștelor Sfântului Constantin Brâncoveanu, în ziua de 13 mai 2014, și cinstirea lor prin așezarea într-o raclă de argint aurit, după ce, multă vreme, acestea au fost tăinuite, în Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din București, încă din anul 1720, când au fost aduse aici de Doamna Maria Brâncoveanu;
2.Organizarea, în ziua de 21 mai 2014, a procesiunii-pelerinaj cu moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu, de la Catedrala Patriarhală la Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou”, ca o reconstituire, după 80 de ani, a procesiunii-comemorare din anul 1934, la împlinirea a 220 de ani de la moartea sa, desfășurată în prezența Regelui, a Patriarhului României și a unui mare număr de ierarhi, preoți, monahi, monahii și credincioși, cu semnificativa deosebire că, în acest an, 2014, Domnitorul a fost cinstit nu printr-un parastas, ci prin venerarea sfintelor sale moaște, ca Sfânt rugător în Ceruri împreună cu ceilalți Sfinți Brâncoveni;
3.Sfințirea noii picturi și binecuvântarea amplelor lucrări la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou din București, îmbrăcată acum într-un veșmânt nou, pentru a cinsti mai mult prezența aici a moaștelor Sfântului Voievod Martir;
4.Coliturghisirea ierarhilor Sfântului nostru Sinod și a reprezentanților Bisericilor Ortodoxe surori prezenți aici, astăzi, 16 august 2014, în însăși ziua pomenirii Sfinților Martiri Brâncoveni;
5.Continuarea procesiunii-pelerinaj cu moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu la cele mai importante biserici ctitorite de el în Țara Românească și în Transilvania, până la sfârșitul acestui An Comemorativ, pentru a întări comuniunea românilor în rugăciune și demnitate, deoarece de la Sfinții Martiri Brâncoveni învățăm nu numai credința și evlavia, ci și demnitatea de a rămâne creștini mărturisitori până la moarte.
În plan cultural și academic, au fost organizate numeroase conferințe, congrese, simpozioane și concursuri tematice, atât de către Biserică, în țară și străinătate, cât și de Academia Română și alte instituții publice, cu sprijinul autorităților de stat centrale și locale. Pe parcursul acestui An Comemorativ, au fost publicate mai multe studii, monografii, albume și lucrări științifice la editurile Patriarhiei Române, la editurile eparhiilor și la alte edituri.
Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un statornic mărturisitor al credinței creștine ortodoxe, prin jertfa sa martirică, și un susținător al culturii și al artei românești. Profunzimea sintezei brâncovenești dintre credință și cultură, dintre valorile artistice din Răsărit și cele din Apus, s-a dezvoltat creativ într-un stil artistic distinct în istoria civilizației românești și europene, cunoscut sub numele de stilul brâncovenesc.
În toată viața și activitatea sa, Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a urmat modelul Sfinților Împărați Constantin și Elena, de la care a învățat să păstreze credința în Hristos, să construiască biserici și mănăstiri, să dezvolte opera socială și culturală creștină în societate, să fie un adevărat conducător de stat, înțelept și echilibrat, apărând viața și valorile poporului pe care-l conduce.
Comemorarea solemnă a Sfinților Martiri Brâncoveni de către Patriarhia Română, cu participarea reprezentanților Patriarhiei Ecumenice, Patriarhiilor Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului și Georgiei, pe care Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu le-a prețuit și le-a ajutat, culminează cu această Sfântă Liturghie săvârșită în duh de comuniune fraternă între Bisericile noastre surori, astăzi, sâmbătă, 16 august 2014, în ziua pomenirii Sfinților Brâncoveni. Acest moment sfânt și solemn ne cheamă să fim mărturisitori ai credinței creștine, ctitori de locașuri sfinte și de cultură creștină, ne îndeamnă să cultivăm într-ajutorarea frățească și să fim darnici, având în suflet iubire jertfelnică, smerită și milostivă.
Exemplul vieții Sfântului Constantin Brâncoveanu închinată lui Hristos Domnul până la moarte martirică și rugăciunile înălțate înaintea Tronului Preasfintei Treimi, de către Sfinții Martiri Brâncoveni, constituie un izvor permanent de lumină și înnoire pentru viața creștină de astăzi.
Ne rugăm Preasfintei Treimi să ne dăruiască tuturor credință puternică, dragoste față de Biserică și popor, dar mai ales să învățăm, din pilda Sfinților Martiri Brâncoveni, că iubirea izvorâtă din credința în Iisus Hristos Cel Răstignit și Înviat este mai mare decât teama de moarte, pentru că Hristos Însuși dăruiește martirilor cununi cerești de biruință, potrivit făgăduinței „Fii credincios până la moarte și îți voi da cununa vieții„ (Apocalipsa 2, 10).
Și astfel, cu un cuget și cu o inimă, împreună să preamărim pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea cea deoființă și nedespărțită, și să zicem: „Minunat este Dumnezeu întru sfinții Lui” (Psalmul 67, 36). Amin!
PREȘEDINTELE SFNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMNE
† D A N I E L
ARHIEPISCOPUL BUCUREȘTILOR,
MITROPOLITUL MUNTENIEI ȘI DOBROGEI, LOCȚIITORUL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ȘI
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMNE
† Grigorie
Arhiepiscopul Thyatirelor și Marii Britanii
Patriarhia Ecumenică
† Serafim
Mitropolit de Zimbabwe și Angola
Patriarhia Alexandriei
† Ignatie
Mitropolitul Antiohian al Franței,
al Europei Occidentale și Meridionale
Patriarhia Antiohiei
† Nectarie
Arhiepiscop de Anthidona și
Epitrop al Patriarhiei Ierusalimului la Constantinopol
Patriarhia Ierusalimului
† Theodor
Mitropolit de Akhaltsikhe și Tao-Klardjeti
Patriarhia Georgiei
† Teofan,
Arhiepiscopul Iașilor și
Mitropolitul Moldovei și Bucovinei
† Laurențiu,
Arhiepiscopul Sibiului și
Mitropolitul Ardealului
† Andrei,
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și
Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului
† Irineu,
Arhiepiscopul Craiovei și
Mitropolitul Olteniei
† Nicolae,
Arhiepiscopul Timișoarei și
Mitropolitul Banatului
† Petru,
Arhiepiscopul Chișinăului,
Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor
† Iosif,
Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale și
Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale
† Serafim,
Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei și Luxemburgului și
Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord
† Nifon,
Mitropolit onorific,
Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh Patriarhal
† Teodosie,
Arhiepiscopul Tomisului
† Pimen,
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților
† Irineu,
Arhiepiscopul Alba Iuliei
† Varsanufie,
Arhiepiscopul Râmnicului
† Eftimie,
Arhiepiscopul Romanului și Bacăului
† Ciprian,
Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei
† Calinic,
Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului
† Casian,
Arhiepiscopul Dunării de Jos
† Timotei,
Arhiepiscopul Aradului
† Nicolae,
Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi
†Justinian,
Arhiepiscop onorific,
Episcopul Ortodox Român al Maramureșului și Sătmarului
† Ioan,
Arhiepiscop onorific,
Episcopul Covasnei și Harghitei
† Corneliu,
Episcopul Hușilor
† Lucian,
Episcopul Caransebeșului
† Sofronie,
Episcopul Ortodox Român al Oradiei
† Nicodim,
Episcopul Severinului și Strehaiei
† Vincențiu,
Episcopul Sloboziei și Călărașilor
† Galaction,
Episcopul Alexandriei și Teleormanului
† Ambrozie,
Episcopul Giurgiului
† Sebastian,
Episcopul Slatinei și Romanaților
† Visarion,
Episcopul Tulcii
† Petroniu,
Episcopul Sălajului
† Gurie,
Episcopul Devei și Hunedoarei
† Daniil,
Episcop-locțiitor (administrator) al Episcopiei Daciei Felix
† Siluan,
Episcopul Ortodox Român al Ungariei
† Mihail
Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande
† Siluan,
Episcopul Ortodox Român al Italiei
† Timotei,
Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei
† Macarie,
Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord
† Varlaam Ploieșteanul,
Episcop-vicar patriarhal
† Ieronim Sinaitul
Episcop-vicar patriarhal
† Calinic Botoșăneanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor
† Andrei Făgărășeanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului
† Vasile Someșeanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului
† Paisie Lugojeanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei
† Antonie de Orhei
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului
† Marc Nemțeanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale
† Sofian Brașoveanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului
† Emilian Lovișteanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului
† Ioachim Băcăuanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului
† Ioan Casian de Vicina,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a celor două Americi
† Iustin Sigheteanul,
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului
† Ignatie Mureșeanul,
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugliei
***
Act Sinodal comemorativ nr. 3/2014, făcut public astăzi, 16 august 2014, în Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din București, în ziua pomenirii Sfinților Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin Ștefan Radu, Matei, și sfetnicul Ianache.
