Academia Română a publicat, la începutul lunii august, un punct de vedere în care se oferă să contribuie la actualizarea Strategiei naționale privind schimbările climatice până în anul 2050 și a Planului național de acțiune pentru implementarea ei în domeniile de interes strategic pentru România.
Instituția a luat poziție în urma unei serii de conferințe și dezbateri publice organizate la inițiativa secretarului ei general, acad. Ioan Dumitrache.
Prima dezbatere a fost dedicată schimbărilor climatice în istoria Pământului, a doua impactului încălzirii globale asupra mediului și societății, iar a treia soluțiilor pe care le poate oferi cercetarea științifică.
Creșterea semnificativă a temperaturii medii pe planetă în ultimii 150 de ani este un fenomen real, comunică academicienii, iar acesta are impact major asupra mediului ambiant, asupra biodiversității și asupra condițiilor socio-economice.
Impactul schimbărilor climatice
Efectele încălzirii globale sunt:
- creşterea nivelului mării cu peste 3 milimetri pe an începând din 1993;
- dezoxigenarea apelor oceanice, care afectează hrana speciilor;
- modificarea curenților care distribuie energia termică în regiunile Oceanului Planetar;
- topirea calotelor glaciare din Groenlanda și Antarctica, a ghețurilor marine din Oceanul Arctic, a ghețarilor alpini, a permafrostului (solul permanent înghețat din zonele polare);
- declinul biomasei animalelor marine și capturilor de pește;
- acidifierea oceanelor, cu efecte potențial devastatoare pentru organismele marine.
Vestea bună este că, „în unele zone, care includ şi România, efectele negative ale schimbărilor climatice asupra agriculturii au fost într-o anumită măsură compensate până în prezent de efectul pozitiv al creşterii concentraţiei de bioxid de carbon, care favorizează fotosinteza”.
Academicienii afirmă însă că aceste schimbări pot conduce la modificarea sau dispariția vegetaţiei, despădurire, deșertificare, creșterea precipitațiilor, creșterea temperaturii, secetă, reducerea biodiversității și degradarea solurilor.
„Încălzirea globală are un efect semnificativ asupra agriculturii și silviculturii, sănătății umane, securității climatice, și, în final, asupra economiei mondiale”, scriu experții în această analiză.
„Fenomenele menționate conduc inevitabil la diminuarea resurselor alimentare în regiuni întinse de pe glob, ceea ce poate declanşa migrații ale populațiilor și apariția conflictelor sociale.”
Cum poate contribui Academia la găsirea soluțiilor
Pentru a răspunde la aceste provocări, Academia Română propune actualizarea Strategiei naționale privind schimbările climatice cu extinderea perioadei până în anul 2050, precum și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei, exprimându-și disponibilitatea de a contribui la noile documente.
Instituția propune creșterea rolului cercetării și inovării în atingerea obiectivelor de mediu. În acest scop, sugerează includerea în Strategie a institutelor coordonate de Academia Română, a centrelor universitare și a institutelor coordonate de Academia de Știinţe Agricole şi Silvice.
Din colectivul de elaborare a documentului au făcut parte academicienii Cristian Hera, Nicolae Panin, Nicolae Săulescu, Nicolae Anastasiu, Dan Bălteanu, dr. Octavian Badea, membru corespondent al Academiei Române, şi dr. Valentin-Veron Toma. Au contribuit prof. Gheorghe Lăzăroiu și prof. Mircea Oprean.
Foto credit: Freepik.com
