Biserica Ortodoxă îi cinstește în fiecare an pe Sfinții Apostoli, rânduind o perioadă specială de pregătire duhovnicească ce începe imediat după Duminica Tuturor Sfinților și se încheie în ziua praznicului. Postul Sfinților Apostoli ne reamintește însă și de praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, când Apostolii au fost „îmbrăcați cu putere de sus” și consacrați pentru vestirea Evangheliei mântuirii, informează „Ziarul Lumina”.
Perioada de post și pregătire duhovnicească ce urmează după cele două mari sărbători creștine, Înălțarea Domnului și Cincizecimea, își găsește ecoul în cuvintele profetice ale Mântuitorului Iisus Hristos care spunea despre Apostoli și Biserică: „Pot, oare, prietenii Mirelui să postească cât timp este Mirele cu ei? Câtă vreme au pe Mire cu ei, nu pot să postească. Dar vor veni zile când se va lua Mirele de la ei și atunci vor posti în acele zile” (Marcu 2, 19-20). Zilele despre care vorbește Domnul sunt zilele Bisericii în mersul ei istoric, când Mântuitorul Iisus Hristos este înălțat cu firea umană de-a dreapta Tatălui, iar creștinii se pregătesc duhovnicește și se roagă pentru venirea Duhului Sfânt. Teologia Ortodoxă mărturisește că Hristos nu este absent din Biserică, El este Capul ei nevăzut, după cum spune Sfântul Apostol Pavel, și este prezent prin lucrarea Duhului Sfânt. Noi înțelegem că Mirele nu mai este prezent trupește, nu mai poate fi văzut cum a fost pe vremea Apostolilor, dar ne rugăm și postim pentru ca Duhul să aducă o nouă prezență a lui Hristos, duhovnicească. În acest post noi suntem solidari cu Apostolii care după înălțarea Fiului lui Dumnezeu așteptau Pogorârea Duhului Sfânt și revărsarea darurilor speciale, denumite harisme, necesare edificării Bisericii în lume.
Predica Apostolilor este temelia Bisericii
Postul Sfinților Apostoli ne amintește și de începuturile Bisericii creștine, când un rol important l-a avut comunitatea Sfinților Apostoli, cei care au fost martorii evenimentelor din viața Mântuitorului și ai Învierii. Cei doisprezece Apostoli sunt temelia Bisericii, nucleul ei, pentru că toți cei care au crezut în Hristos și s-au botezat au făcut-o pe baza mărturiei lor și a lucrărilor minunate săvârșite de Dumnezeu prin ei. Ei au fost învestiți de Domnul cu mandatul conducerii Bisericii. În iconografie, Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt înfățișați ținând în mâini o biserică. Apostolilor le-a zis Domnul după Înviere: „Luați Duh Sfânt, cărora le veți ierta păcatele le vor fi iertate, iar cărora le veți ține, ținute vor fi” (Ioan 20, 22-23), iar în alt loc la întrebarea lui Petru: „Doamne, ce va fi cu noi?”, Mântuitorul spune: „Adevărat zic vouă că voi cei ce Mi-ați urmat Mie, la înnoirea lumii, când Fiul Omului va ședea pe tronul slavei Sale, veți ședea și voi pe douăsprezece tronuri, judecând cele douăsprezece seminții ale lui Israel” (Matei 19, 27-28). Acest lucru arată că Apostolii nu au un rol important numai în Biserică, ci ei vor judeca lumea întreagă pentru că Hristos a fost vestit lumii de către ei înșiși și de urmașii lor. Dintre toți Apostolii, două personalități se evidențiază: Sfinții Petru și Pavel, considerați primii din ceata Apostolilor. Petru a fost cel mai în vârstă dintre ei și cel mai respectat de ceilalți. Pe el, Domnul S-a sprijinit în nenumărate ocazii și i-a arătat o atenție deosebită pentru că dacă Petru înțelegea ceea ce El învăța și lucra, și ceilalți Apostoli înțelegeau. În Cezareea lui Filip, Petru mărturisește primul „Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu” (Matei 16, 16), dar prin gura lui toți au mărturisit, iar la spălarea picioarelor Hristos îi spune „Ceea ce fac Eu, tu nu știi acum, dar vei înțelege după aceasta” (Ioan 13, 7), însemnând prin aceste cuvinte cunoașterea de care se vor bucura toți Apostolii când va veni Duhul Sfânt peste ei. Sfântul Pavel a fost chemat la apostolat de Mântuitorul Hristos și a fost considerat de la început în rândul celor doisprezece Apostoli. Pavel, după propria mărturie, s-a ostenit în predicarea Evangheliei mai mult decât toți ceilalți Apostoli, a cutreierat Imperiul Roman și a răspândit Evanghelia în nenumărate locuri. De numele lui se leagă chemarea păgânilor la Hristos și el a fost denumit Apostolul neamurilor, adică al celor care nu erau dintre iudei.
Postul Cincizecimii sau al Apostolilor
Postul Sfinților Apostoli a fost cunoscut în vechime și ca Postul Cincizecimii, pentru că se ține în apropiere de Pogorârea Duhului Sfânt, fiind considerat o cinstire a Duhului Sfânt care s-a revărsat peste Sfinții Apostoli și apoi o rugăciune și o cerere ca aceste daruri să se coboare și peste ceilalți creștini. Acest lucru este întărit de mărturia biblică, unde se spune că după Pogorârea Duhului Sfânt creștinii „stăruiau în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciuni” (Fapte 2, 42); „Și în fiecare zi, stăruiau într-un cuget în templu și, frângând pâinea în casă, luau împreună hrana întru bucurie și întru curăția inimii” (Fapte 2, 46). Astăzi, această purtare a primilor creștini, nevoința de a se păstra curați pentru ca darurile Duhului Sfânt să nu se ia de la ei și să rodească, este exprimată de prezența acestui post închinat Sfinților Apostoli, care începe luni, după sărbătoarea Tuturor Sfinților.
Durata și modul de postire
Începutul Postului Sfinților Apostoli este în funcție de data Sfintelor Paști. Începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor Sfinților. Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, Postul Sfinților Apostoli poate varia între 28 de zile, atunci când Paștele cade pe 4 aprilie, până în situația în care poate fi redus la câteva zile, atunci când Paștele este prăznuit după data de 1 mai. Anul trecut, când Paștele a picat pe 5 mai, Postul Sfinților Apostoli a început pe 25 iunie, marți, după sărbătoarea Sfintei Treimi. Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este un post ușor. În fiecare sâmbătă și duminică este dezlegare la pește, vin și ulei, precum și de sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie). Învățătura pentru posturi din Ceaslovul mare arată că luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără ulei, marți și joi aceleași cu untdelemn și vin. Dezlegarea la pește se dă și luni, marți și joi dacă atunci cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare și cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn și vin. Și la sărbătoarea hramului bisericii se dă dezlegare la pește. În Tipicul cel Mare al Sfântului Sava cel Sfințit se spune că „datori suntem ca în fiecare săptămână a acestui post să păzim trei zile, adică luni, miercuri și vineri, în care se mănâncă la ceasul 9 mâncare uscată, după slujba Vecerniei”. Dacă însuși praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare numai la pește, vin și ulei.
