Mitropolitul Antonie al Basarabiei a transmis luni un mesaj cu ocazia Zilei Limbii Române în care a subliniat că aceasta „ne cheamă să cinstim una dintre cele le mai profunde expresii ale continuității noastre”.
„Limba este matricea spirituală a unui popor, arhiva sensibilității sale, memoria suferințelor și a biruințelor sale, precum și expresia cea mai fidelă a felului în care acesta a înțeles lumea, timpul, viața și întâlnirea cu Dumnezeu”, a subliniat Înaltpreasfinția Sa.
Mitropolitul Basarabiei a evidențiat provocările pe care le-a întâmpinat limba română în stânga Prutului.
„În acest spațiu, limba română a fost vreme îndelungată supusă unei sistematice inginerii identitare. I s-a schimbat alfabetul, i s-a falsificat numele, i s-a contestat obârșia, iar vorbitorii ei au fost marginalizați, deportați ori obligați să-și camufleze apartenența”.
„Cu toate acestea, limba română a supraviețuit în rugăciunile mamelor și ale bunicilor, în cântarea bisericească, în vechile cărți de cult, în doine, în colinde, în pomelnicele familiilor și în dorul celor deportați. A supraviețuit asemenea unei candele ocrotite în fața furtunii vremurilor”, a adăugat IPS Antonie.
Rolul Bisericii Ortodoxe Române
Înaltpreasfințitul Părinte Antonie a arătat că Biserica Ortodoxă Română a avut un rol esențial în formarea și păstrarea limbii române.
„Prin cărțile de cult, prin predicile preoților și prin rugăciunile comunităților, ea a păstrat unitatea de credință și de limbă a românilor din toate provinciile istorice. Chiar și atunci când hotarele politice ne despărțeau, aceeași Sfântă Liturghie ne aduna în aceeași rostire sfântă”.
Mitropolitul Antonie a amintit că după anexarea Basarabiei din 1812 și în timpul ocupației sovietice, administrațiile imperiale au urmărit dezrădăcinarea poporului prin falsificarea limbii sale.
„Preoți, profesori, scriitori și simpli credincioși au fost marginalizați, deportați ori uciși pentru vina de a-și cunoaște obârșia. Bunătatea și îndelunga răbdare ale românilor basarabeni au fost adesea confundate cu acceptarea înstrăinării, iar aceasta a fost și încă mai este povara bunătății noastre”.
„Biserica Ortodoxă Română a avut, poate, rolul cel mai important în conservarea acestei continuități. În jurul Sfântului Altar, prin Liturghie, Cazanie, Psaltire și cântare bisericească, Biserica a păstrat unitatea de conștiință a românilor din provincii despărțite prin hotare vremelnice”, a subliniat Înaltpreasfinția Sa.
Mitropolitul Basarabiei a încheiat mesajul cu îndemnul de a păstra limba română cu recunoștință: „Să o vorbim cu demnitate și să-i spunem pe nume fără teamă, căci în ea este adunat dorul atâtor generații de români”.
Foto credit: Mitropolia Basarabiei
