Studii la Seminarul de la Socola-Iași și la școala teologică din Insula Halchi, apoi la Academia Duhovnicească din Kiev (1861- 1865). Călugărit la Socola, hirotonit ierodiacon, apoi ieromonah; profesor la Seminariile de la Socola și la cele din București („Central’ – și „Nifon’); profesor de Istorie bisericească la noua Facultate de Teologie din București, arhiereu, cu titlul „Craioveanul’ (1885), apoi episcop al Râmnicului (1886-1898).
A trecut la cele veșnice la 14 ianuarie 1898 în Neapole – Italia (îngropat la Arhiepiscopia Râmnicului).