S-au împlinit marți 370 de ani de la trecerea în veșnicie a domnitorului Matei Basarab care a condus Țara Românească în perioada septembrie 1632 – 9/19 aprilie 1654. 

Domnia sa a fost caracterizată printr-o perioadă de pace şi stabilitate internă, în care au fost definitivate multe realizări culturale şi artistice, se arată într-un documentar Agerpres.

Înainte de a urca pe scaunul de domnie al Ţării Româneşti, Matei Basarab a fost postelnic (1603), paharnic (1611) şi mare agă (1628). A ocupat tronul Ţării Româneşti cu sprijinul boierimii autohtone, pe fondul unei tensiuni locale generate de dorinţa sultanului de a-l impune pe tron pe Radu Iliaş.

Matei Basarab a avut deschidere către nou şi către înfiinţarea unor manufacturi de sticlă şi hârtie. A fost înfiinţată, în 1635, la Câmpulung, o tipografie, care a fost apoi mutată la Govora, apoi la Dealu şi la Târgovişte. Au fost tipărite primele legi scrise, Pravila Mică, tradusă din slavonă, la Govora în 1640 şi Îndreptarea legii, la Târgovişte, în 1652. La Târgovişte a fost organizată prima şcoală pentru fiii de boieri.

Mare ctitor de biserici

Domnitorul Matei Basarab a ridicat multe lăcaşuri de cult, 30, între care se numără mănăstirile Arnota şi Strehaia, şi a renovat alte nouă. Demersurile sale de mare ctitor au fost urmate de boieri care, în timpul domniei sale, au construit 50 de lăcaşuri de cult în toată ţara.

A făcut numeroase danii la Muntele Athos, iar în 1645 a plătit toate taxele datorate de mănăstirile de acolo, a ridicat biserici şi mănăstiri şi pentru românii din Transilvania, Moldova şi de la sud de Dunăre.

A trecut la cele veșnice în data de 9/19 aprilie 1654 şi a fost înmormântat în biserica domnească din Târgovişte, iar ulterior rămăşiţele sale pământeşti au fost mutate la Mănăstirea Arnota.

Foto credit: Ziarul Lumina