Marți se împlinește un an de la moartea criticului literar Alex Ștefănescu. De-a lungul carierei sale, a scris peste 5.000 de studii și articole, a publicat volume de proză și memorialistică și a primit multiple premii, inclusiv distincții din partea Patriarhiei Române pentru promovarea culturii și credinței creștine.
Alex Ștefănescu este cunoscut pentru franchețea și ironia sa, adesea demascând literatura de proastă calitate prin emisiuni ca „Tichia de mărgăritar” de la TVR Cultural. În volumul de convorbiri realizat de Ioana Revnic, „Alex Ștefănescu: Mărturisiri dintr-o viață literară”, cititorii descoperă detalii din viața și cariera sa.
Deși a dorit inițial să devină poet, a fost sfătuit de Nicolae Manolescu să renunțe la acest vis în favoarea criticii literare.
Biografie
Alexandru (Alex) Ștefănescu s-a născut în data de 6 noiembrie 1947, la Lugoj, unde părinții săi (tata originar din Herța și mama din Nordul Moldovei) au locuit temporar. Copilăria este marcată de bucuria poveștilor despre familia Brediceanu, despre amintirile care leagă locul de Lucian Blaga, dar mai ales despre poezia, care avea să-i rămână în memorie drept ideal și călăuză.
Studii și realizări
A urmat școala primară și liceul la Suceava. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977.
A lucrat succesiv în redacțiile publicațiilor Tomis, SLAST, România liberă și Magazin. Din 1990 a fost redactor la România literară și între anii 1995–2010 a fost redactor-șef al acestei reviste. Ulterior a fost redator-șef al revistei Luceafărul de dimineață. La sfârșitul lui 1994 a înființat editura Mașina de scris, devenind între 1998 și 2002 membru al Consiliului de Administrație al TVR.
A realizat numeroase scenarii de televiziune și emisiuni TV legate de cultură pentru posturi TV: Realitatea TV, TVR Cultural, Nașul TV, Trinitas TV. Emisiunile sale au fost premiate de asociații ale realizatorilor TV.
Prin lucrarea „Istoria literaturii contemporane” (1941 – 2000) a reușit să răspundă la cea mai grea întrebare, aceea a traiectoriei destinului literaturii române în perioada regimului comunist.
Premii
Pentru riguroasa analiză a scriitorilor din epocă, a obținut premiul Uniunii Scriitorilor în 2005. Volumele și articolele publicate l-au propulsat alături de Eugen Lovinescu și George Călinescu, drept unul dintre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române.
Pentru activitatea sa culturală, Alex Ștefănescu a fost distins de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler. A fost, de asemenea, premiat pentru întreaga sa activitate literară, fiind distins de Preafericitul Patriarh Daniel cu Ordinul „Crucea Patriarhală” în 2020.
În ultimii ani, ca semn de apreciere şi recunoştinţă, Alex Ştefănescu a primit mai multe ordine sau distincţii ale Patriarhiei Române: Diploma omagială „Sfântul Ioan Gură de Aur”, în anul 2015, Diploma şi medalia Sfinţirii Catedralei Naţionale şi Diploma omagială a Anului Centenar 2018 cu medalie, iar în anul 2019 i-am acordat Diploma omagială a Anului 2019 şi Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”.
Perspective
Cultura pentru Alex Ștefănescu a însemnat umanizarea individului, comparând-o cu lucrarea unui pământ care, rămas necultivat, devine sălbatic. Nu de puține ori sublinia că fără educație, ființa umană pierde trăsături fundamentale ale umanității, ca limbajul, conștiința de sine, devenind aproape animalică.
Nemulțumit de modul în care poezia eminesciană era comentată, a dorit să aducă o abordare simplă și proaspătă asupra operei lui Mihai Eminescu. Interpretarea sa viza să facă poezia eminesciană accesibilă și plăcută pentru elevi, tineri și iubitori ai literaturii.
Potrivit lui Alex Ștefănescu, un critic literar nu este doar un aspru judecător al operei, ci mai ales un bun cititor, care-și dedică viața descifrării valorii creațiilor literare.
Credea crede că românii au o înclinație naturală spre frumos și spre valori înalte, în ciuda perioadelor istorice dificile.
Foto credit: Tribuna Învățământului
