Se împlinesc 224 de ani de la nașterea lui Emanoil Gojdu, considerat cel mai mare filantrop ortodox român mirean

Se împlinesc 224 de ani de la nașterea avocatului Emanoil Godju, omul desemnat în 2020 drept cel mai mare filantrop ortodox român mirean.

Emanuil (Manuil) Gojdu s-a născut la 9 februarie 1802, la Oradea. A fost al doilea dintre cei șase fii ai lui Athanasie Popovici-Gojdu, negustor de vite, și ai Anei, fiica lui Dimitrie Poynar. Frații săi au fost Dumitru, Ioan, Simion, Vasile și Gheorghe.

Copilăria și-a petrecut-o în orașul natal, unde a urmat școala primară ortodoxă românească. În 1820 a absolvit liceul romano-catolic din Oradea, după care și-a continuat studiile juridice: în 1820–1821 la Academia de Drept din Oradea, în 1821–1822 la Academia de Drept din Pojon (Bratislava), iar între 1822 și 1824 la Universitatea din Pesta, unde a obținut diploma de avocat.

A urmat un stagiu de trei ani la cabinetul avocatului Vitkovics Mihály din Budapesta. În această perioadă, Gojdu a intrat în contact cu intelectuali români din Pesta, cunoscând îndeaproape aspirațiile culturale și sociale ale acestora.

Atașamentul său față de interesele națiunii române s-a manifestat prin sprijinirea tipăriturilor românești editate la Buda. Prin intermediul prietenului său Atanasiu Grabovsky, a cunoscut scriitorii români grupați în jurul revistei „Biblioteca românească”, prima revistă literară românească, apărută în 1821 sub coordonarea lui Zaharie Carcalechi.

Unul dintre cei mai respectați avocați din Ungaria

Tot în această perioadă, Gojdu a intrat în contact și cu scriitori maghiari importanți ai vremii, care i-au încurajat primele încercări literare. În 1826 a debutat cu poezii în limba maghiară, publicate în revista „Szépliteratúrai Ajándék”.

Și-a deschis ulterior propriul birou de avocatură la Budapesta și a devenit rapid unul dintre cei mai apreciați avocați din capitala Ungariei. Pledoariile sale erau considerate modele pentru studenții la drept din Pesta și Pojon.

În 1827, prin influența sa, limba maghiară a înlocuit latina în procesele judecătorești de la Buda și Pesta, un moment important pentru modernizarea actului juridic.

Gojdu a ajuns unul dintre cei mai bogați oameni din Pesta, un bun administrator al averii sale și un mare proprietar, îndeplinind totodată numeroase funcții publice și sociale. În 1832 s-a căsătorit cu Anastasia Pometa, fiica negustorului macedoromân Constantin Pometa. Cei doi au avut o fiică, Maria Cornelia, care a murit la vârsta de un an.

„Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud Dumnezeirea căci m-a născut român; iubirea ce am către națiunea mea neîncetat mă îmboldește a stărui în faptă, ca încă și după moarte să mă ridic de sub gliile mormântului, spre a putea fi pururea în sânul națiunii mele…” – Emanoil Gojdu

Patriot român

A fost membru al mai multor societăți culturale, fiind și membru fondator al Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), înființată la Sibiu în 1861, la inițiativa mitropolitului Andrei Șaguna.

În același an, Gojdu a fost numit comite suprem (prefect) al comitatului Cara, cu reședința la Lugoj, devenind totodată membru al Casei Magnaților, camera superioară a parlamentului maghiar.

După moartea primei sale soții, în 1863, s-a recăsătorit cu Melania Dumcia, macedoromâncă din Pesta, fiica directorului de bancă Ignațiu Dumcia. Între 1865 și 1868 a fost deputat în Dieta de la Pesta, reprezentând circumscripția Tinca (Bihor). În 1867 a fost decorat cu Ordinul Leopoldin, clasa a 3-a, iar în 1869 a fost numit judecător la Curtea Supremă a Ungariei, funcție pe care a exercitat-o până la sfârșitul vieții.

La 4 noiembrie 1869, la Budapesta, Emanuil Gojdu și-a redactat testamentul, prin care a lăsat întreaga avere „acelei părți a națiunii române din Ungaria și Transilvania care aparține confesiunii orientale ortodoxe”, pentru acordarea de burse studenților și sprijinirea preoților. Testamentul prevedea înființarea unei fundații care să-i administreze averea și să-i poarte numele.

La 3 februarie 1870, la doar câteva luni după redactarea testamentului, Emanuil Gojdu a murit la Pesta, la aproape 68 de ani. A fost înmormântat în cimitirul Kerepesi din Budapesta. În același an a fost înființată Fundația Gojdu, condusă de Mitropolitul Ortodox Român al Transilvaniei.

Foto credit: Ziarul Lumina


Știri recente

Academia Română are trei noi vicepreședinți

Academicienii Gabriela Marinoschi, Wilhelm Dancă și Nicolae-Victor Zamfir au fost aleși, miercuri, vicepreședinți ai Academiei Române. Academician Gabriela Marinoschi este licențiată a Facultății de Matematică, Universitatea din București (1979). Este doctor în Mecanica fluidelor. Din…