20 iulie 1828 – A trecut la cele veșnice în București, Episcopul Grigorie Râmniceanu

20 iulie 1828 – A trecut la cele veșnice în București, Episcopul Grigorie Râmniceanu. Călugărit și hirotonit ierodiacon la Episcopia Râmnicului (c. 1780), apoi ieromonah (1787); a studiat la aceeași Episcopie. Aici a copiat aproximativ 15 manuscrise, între care: Oglinda bogosloviei (1783), Varlaam și Ioasaf (2 ex., 1781 și 1784), Floarea darurilor (c. 1780), Istoria Țării Românești (1781) ș.a.; a „diortosit” câteva cărți tipărite de Episcopul Filaret: Cazania (1781), Catavasierul (1784). Antologhionul (1786) – toate cu prefețele sale. După 1792 era în slujba Mitropoliei din București, ca Arhimandrit (1793) și diortositor al unor tipărituri: Pravoslavnica învățătură (1794), Triodul (1798), toate cu prefețele lui, în care apar idei istorice și filosofice de nuanță iluministă; dascăl al candidaților la preoție (probabil la școala de la „Antim”), un timp egumen al Mănăstirii Vieroș, de lângă Pitești, apoi profesor pentru cunoștințele religioase la Școala națională de la „Sf. Sava” din București; în această perioadă a făcut și unele traduceri din limba greacă. La 13 februarie 1823 ales Episcop al Argeșului (hirotonit 23 februarie), păstorind până la moarte. În 1826 a tipărit la București Logica Sfântului Ioan Damaschin (32 + 304 p ), tradusă de el, prima încercare de „a muta filosofia și în limba românească’.

Comentarii Facebook


Știri recente