2.800 km pe urmele ostașilor români din Primul Război Mondial înmormântați în Austria și Slovenia

Protos. Athanasie Ulea de la Centrul Bisericesc din München și Ierom. Ioan Popoiu, consilier al Arhiepiscopiei Germaniei, au vizitat luna aceasta 21 de cimitire de pe teritoriul fostului Imperiu Austro-Ungar, pe urmele românilor din Primul Război Mondial. Bilanțul: 2.800 de kilometri parcurși mai ales prin Austria și Slovacia, dar și în Slovenia și Ungaria. În august, au condus 3.000 de kilometri prin Polonia în același scop.

În prima parte a călătoriei din septembrie, traseul a fost: Trofaiach, Leoben și Donawitz, Graz, Lebring-St. Margarethen (Austria), Ljubljana, Branik, Klavže-Podmelec și Modrejce (Slovenia): în total 1.350 de kilometri.

În a doua parte, traseul a fost pe Valea Dunării: Mauthausen (Austria); Ostffyasszonyfa (Ungaria); Bratislava (Slovacia); Kittsee, Bruckneudorf, Bruck an der Leitha, Viena, Tulln, Zwentendorf, Sigmundsherberg și Marchtrenk (Austria): în total 1.450 de kilometri.

Prezentăm inventarul realizat de ieromonahii români în a doua parte a călătoriei lor documentare din Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor.

Cimitirul din Trofaiach. Foto: Arhiva personală

Trofaiach, la poalele Alpilor Stirieni, unde a fost un lagăr de prizonieri: în cimitirul municipal („Stadtfriedhof”) se află, în morminte individuale, 88 de soldați români luați prizonieri în luptele din 1916 pentru apărarea Munteniei, Olteniei și Dobrogei. O cruce mare de piatră, pe care sunt înscriși anii primei conflagrații mondiale străjuiește micile cruci individuale din piatră colorată.

Donawitz: în parcela eroilor de război se află înscrise, pe patru plăci funerare mari, numele a 26 de soldați români înmormântați alături de ruși și sârbi în morminte comune neidentificate. Au fost cel mai probabil prizonieri în lagărul din Knittelfeld sau în altă colonie din apropiere.

Leoben: În Cimitirul Central, ieromonahii au oficiat o slujbă de pomenire la o cruce mare ridicată în cinstea eroilor de război ai armatei austriece. La baza monumentului sunt înscrise și numele ardelenilor, bănățenilor și bucovinenilor care și-au îndeplinit serviciul militar în armata austro-ungară, pe frontul italo-austriac.

Pe crucile dintr-o parcelă a prizonierilor de război se găsesc și numele a cinci soldați de pe cealaltă parte a Carpaților, care au luptat în armata română.

La mausoleul-osuar din Cimitirul Žale, Ljubljana. Foto: Arhiva personală

Graz: Într-un sector al Cimitirului Central se găsesc, în morminte individuale sau în morminte comune pe crucea cărora sunt scrise până la patru nume, alți peste 40 de ostași români, cel mai probabil tot prizonieri de război. Doar numele a 17 dintre ei erau pe o listă a Oficiului Național Cultul Eroilor, listă care va putea fi astfel completată.

Lebring-Sankt-Margarethen: Lângă crucea centrală din Cimitirul Militar Lang-Lebring, o necropolă bine întreținută, cu cruci individuale din lemn, se găsesc panouri cu listele celor înmormântați: soldați din armata austro-ungară răniți grav pe front și prizonieri din lagărul de muncă din localitate: 437 de italieni, ruși, români și sârbi. Identificarea românilor va face subiectul unui studiu ulterior.

Ljubljana: În mausoleul-osuar din Cimitirul Žale se află osemintele a 80 de soldați români, prizonieri de război, alături de rămășițele pământești ale multor ostași din armata austro-ungară și ale prizonierilor sârbi și ruși. Ieromonahii români au oficiat un parastas pe treptele osuarului.

Branik: În două cimitire odihnesc militari ai armatei austro-ungare căzuți pe frontul italo-austriac de pe râul Isonzo: 275 în primul și 400 în cel de-al doilea, situat pe șoseaua către Sežana.

Într-unul din cele două cimitire din Branik s-au mai păstrat doar câteva cruci. Foto: Arhiva personală

Din cel de al doilea cimitir s-au mai păstrat doar câteva cruci, înșirate pe un postament cimentat. Tot în al doilea cimitir din Branik a fost ridicat un monument pentru cei 48 de ostași români de pe lista Oficiului Național pentru Cultul Eroilor – probabil soldați în armata austro-ungară. Ieromonahii au oficiat un parastas lângă monument.

Podmelec: În două cimitire din cartierul Klavže sunt înmormântați soldați ai Corpului 15 al armatei austro-ungare. Ieromonahii au oficiat un parastas pentru alți 48 de soldați români cunoscuți cu numele.

Modrejce: În lipsa numelor de pe crucile de mormânt, nu au putut fi identificați români.

Mauthausen: Cimitirul bine întreținut cuprinde mai multe parcele cu morminte ale foștilor deținuți italieni, un spațiu mai mic al prizonierilor ruși, precum și un monument (fără morminte individuale) și o capelă pentru ostașii sârbi. Nu există nicio însemnare despre cei doi români cunoscuți cu numele de pe lista oferită de Oficiul Național penru Cultul Eroilor.

Ieromonahii au oficiat pomenirea lângă trei cruci anonime dintr-un sector fără morminte individuale.

Ostffyasszonyfa (în apropiere de orașul maghiar Sárvár): Pe panoul de la intrare sunt menționați 4.337 de soldați români care au fost prizonieri în lagărul din apropiere, în timp ce lista de la Oficiul Național pentru Cultul Eroilor indică 4.719 de nume – cu parcela și mormântul, data și locul nașterii, data decesului, precum și gradul și apartenența militară a fiecărui român.

Este cimitirul militar cu cele mai multe morminte românești din Primul Război Mondial. Pe lângă ei mai sunt îngropați și soldați ai armatelor maghiară, italiană, sârbă și rusă.

Bratislava: În cartierul Petržalka, de la sud de Dunăre, nu departe de graniță, sunt înmormântați 43 de români, alături de ostași cehoslovaci, iugoslavi, unguri, italieni, polonezi, germani și alții cu identitate necunoscută. Pe crucile metalice nu este niciun nume românesc.

Kittsee: La doar 3 kilometri spre sud, dincolo de granița austriacă, se află o altă parcelă a prizonierilor de război. Printre cei 459 de ostași menționați pe crucea -monument sunt și 83 de români. Mormintele nu se mai văd.

Bruckneudorf: În cimitirul civil de la periferia orășelului Bruck an der Leitha se află o parcelă a eroilor de război care astăzi se aseamănă unui mic parc, în care s-au așezat, din loc în loc, mici cruci de piatră. Pe monumentul central scrie că acolo sunt îngropați 100 de români, alături de austrieci, italieni, sârbi, ruși și muntenegreni. Lista Oficiului Național pentru Cultul Eroilor indică 101 nume, care au fost pomenite de ieromonahi într-o slujbă oficiată pe loc.

La marginea cartierului Kaisersteinbruch, se află un cimitir militar al ostașilor căzuți prizonieri în al Doilea Război Mondial, și care au murit în lagărul Stalag XVII A Sommerein-Kaisersteinbruch. Majoritatea sunt ruși, polonezi, bulgari, iugoslavi, dar și 246 de români, înmormântați în stânga aleii principale. Aici au fost construite două monumente flancate de șase plăci din marmură neagră pe care sunt scrise numele eroilor români.

Crucea brâncovenească din Cimitirul Central al Vienei. Foto: Arhiva personală

Viena: În parcela 68 A a Cimitirului Central sunt înmormântați 98 de români prizonieri în Primul Război Mondial. Monumentul central este o cruce brâncovenească de piatră cu inscripția: „Urmați legea Domnului. Unii pre alții iubiți-vă”. În partea de jos a crucii sunt două plăci de marmură cu numele lor.

Tulln: Ieromonahii au oficiat un parastas lângă altă cruce brâncovenească din piatră, care străjuiește cele opt morminte comune în care odihnesc 46 de ostași români prizonieri în lagărul local.

Zwentendorf: În Cimitirul Românesc sunt opt gropi comune străjuite de pietre funerare, în care odihnesc 155 de prizonieri români care au muncit într-o fabrică din apropiere.

La Tulln, Zwentendorf și Viena sunt oficiate anual slujbe de pomenire de Ziua Eroilor, de Moșii de Toamnă și de Ziua Națională a României.

Sigmundsherberg-Rodingersdorf: În lagărul local și-au pierdut viața 2.363 de prizonieri italieni, dar și opt români. Cimitirul nu mai păstrează morminte individuale.

Marchtrenk, un sat aproape de Wels: Potrivit inscripției de la intrare, a fost înmormântat un singur român alături de 1.878 de soldați italieni, ruși, sârbi și alții neidentificați. Cei doi ieromonahi români au oficiat slujba Parastasului pentru toți eroii.


Călătoriile făcute de Protos. Athanasie Ulea și de Ierom. Ioan Popoiu au ca scop documentarea pentru un studiu dedicat mormintelor soldaților români prizonieri de război în fostele imperii German și Austro-Ungar.

Prima călătorie este relatată aici.

Vezi și:

Foto credit: Arhiva personală

Comentarii Facebook


Știri recente