Ziua Drapelului Național: A fost binecuvântat prima dată în 1834

Ziua Drapelului Național a fost instituită în amintirea datei de 26 iunie 1848, când guvernul revoluționarilor pașoptiști a decretat tricolorul ca simbol național. Un istoric menționează că sunt documente care atestă folosirea ca simbol național a tricolorului românesc încă din 1834.

Valeria Bălescu, doctor în istorie și muzeograf la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, spune că Alexandru Dimitrie Ghica (fratele domnului Grigore al IV-lea Ghica, primul domn pământean de după revoluţia lui Tudor Vladimirescu) a obţinut de la Imperiul Otoman dreptul „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”.

Astfel, drapelul național a apărut „în condiţiile creşterii conştiinţei naţionale în Principatele Române, a afirmării dezideratelor de libertate şi unitate naţională”, afirmă muzeografa.

„Steagul pentru corăbii avea două culori (galben şi roşu), iar cel pentru oştire avea, dispuse orizontal, cele trei culori: roşu, galben şi albastru, cu un vultur la mijloc”, precizează ea.

Alexandru Dimitrie Ghica — primul domn regulamentar al Ţării Româneşti (Valahia), 1834-1842. Credit foto: Facebook / Valeria Bălescu

Valeria Bălescu mai menționează că din timpul domnitorului Alexandru D. Ghica s-a păstrat un document în care este redată cuvântarea pregătită pentru ceremonia de sfinţire a steagurilor oştirii în prezenţa domnitorului. Discursul era consemnat de Radu Teampe, protopopul ortodox al Braşovului.

„Lucrarea a fost tipărită chiar în 1834, cu titlul: Cuvânt la Sfinţirea steagurilor Ţării Româneşti. Prin conţinutul de idei, ea reprezintă chintesenţa gândirii patriotice a epocii, făcându-ne să înțelegem ceea ce însemna atunci Tricolorul şi jurământul militar rostit sub flamurile sale și care trebuia înțeles ca o garanţie de apărare a Ţării”, subliniază Valeria Bălescu.

Steagul oştirii din timpul lui Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842): pentru „pedestrime” – înscrisul din stânga; pentru „cavalerie” – înscrisul din dreapta [litografie de Venrich, după lucrarea Col. P.V. Năsturel, fig. 17 (între pp. 50-51)]. Credit foto: Facebook / Valeria Bălescu
Istoricul adaugă că următorul domnitor a schimbat steagurile și abia Revoluția de la 1848 a readus în prim-plan tricolorul.

În fiecare an, la București de Ziua Drapelului Național, are loc ceremonia de înălțare și sfințire a steagului României. Aceasta se desfășoară în Piaţa Tricolorului din Bucureşti și este organizată cu participarea Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

În ajunul evenimentului, steagul este coborât și depus, pentru sfințire, la biserica Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” din București. A doua zi, drapelul este readus în piaţă, binecuvântat şi ridicat pe catarg în acordurile Imnului naţional.

Și anul acesta, steagul a fost sfințit de Preotul Militar Cristian Niculescu de la Biserica militară „Sfântul Mare Mucenic Mina“ a Regimentului 30 Gardă şi Protocol „Mihai Viteazul“ din București. Ceremonia a avut loc vineri dimineață în Piața Tricolorului din Capitală.


Vezi aici galeria foto de la eveniment


Au participat Președintele Senatului, Anca Dragu, Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, Părintele Consilier Ciprian Ioniță, din partea Patriarhiei Române, preoți militari, ataşaţi militari străini, militari veterani, cadre militare în rezervă şi în retragere.

Drapelul este, alături de stemă, sigiliu şi imn, un simbol naţional, aşa cum prevede Constituţia României. Drapelul României are culorile plasate vertical precum urmează: albastru (la lance), galben (în mijloc) şi roşu (în afară). Albastrul este cobalt, galbenul – crom, iar roşul – vermillon.

Alte steaguri istorice

Steagul românesc la Revoluţia din 1848 (stânga), alături de un steag roman (centru) şi drapelul francez (dreapta), după Adolphe Billecocq Djenableri (după Col. P.V. Năsturel, fig. 20, p. 55). Credit foto: Facebook / Valeria Bălescu
Steagul Ţării Româneşti în timpul lui Barbu Ştirbei (1849-1956) — cf. Col. P.V. Năsturel, op. cit., fig. 21, pp. 58-59. Credit foto: Facebook / Valeria Bălescu
Steagul Principatului Moldova, cu panglica albastră, în acord cu prevederile „Convenţiei de la Paris”, din 1858 — cf. Col. P.V. Năsturel, op. cit., fig. 20, p. 55. Credit foto: Facebook / Valeria Bălescu
Steagul oştirii Principatelor Române Valahia şi Moldova, în timpul lui Cuza-Vodă, md. 1863, cf. Col. P.V. Năsturel, op. cit., fig. 28, pp. 80-81.

Credit foto: Basilica.ro / Mircea Florescu

Comentarii Facebook


Știri recente