Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită la Ateneu, în prezenţa Patriarhului şi a Preşedintelui României

Ziua Culturii Naționale a fost celebrată marţi, la Ateneul Român, în prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a Preşedintelui României Klaus Iohannis.

Manifestările culturale și academice din 15 ianuarie 2019 au avut loc cu ocazia celei de-a noua ediție a Zilei Culturii Naţionale, aceasta fiind propusă de Academia Română în urmă cu 10 ani și consfințită legislativ de Parlamentul României prin Legea nr. 238/2010.

Cu acest prilej, sesiunea festivă a Academiei Române a fost moderată de Ioan-Aurel Pop, preşedintele celui mai înalt for de cultură din România.

În cuvântul de deschidere Ioan-Aurel Pop a prezentat semnificaţia sărbătorii din 15 ianuarie, data naşterii poetului Mihai Eminescu, scrie Mediafax.

Potrivit lui Ioan-Aurel Pop, „cultura aceasta s-a înfăptuit de-a lungul istoriei şi se înfăptuieşte şi acum sub ochii noştri”, explicând faptul că înţelesul acestui domeniu este legat de sensurile istoriei.

Cultura – rol esenţial în evoluţia spre modernitate

Preşedintele României a spus în discursul său că „atunci când vorbim despre cultura română, nu putem să nu ne referim la rolul său esențial în evoluția spre modernitate a țării noastre”.

El a făcut referire la operele unor mari români precum George Enescu, Constantin Brâncuși,  Eugen Ionesco, care „au demonstrat compatibilitatea dintre tradiție și modernitate şi stau mărturie îngemănării culturii noastre cu spiritul european și cu valorile artistice internaționale”.

De asemenea, a numit limba română „argumentul și temelia aspirației noastre la unitate națională și la progres social” şi a evidenţiat că „pentru carte și limbă au trudit și s-au jertfit dascăli, istorici, poeți și scriitori români, dar, fapt remarcabil, chiar și cărturari de alte etnii”.

Biserica a plămădit şi promovat cultura poporului român

În cuvântul rostit cu acest prilej, Părintele Patriarh Daniel a evidenţiat faptul că „Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră la formarea şi promovarea culturii neamului românesc” şi a prezentat punctual modalităţile prin care a fost realizat acest lucru.

Părintele Patriarh Daniel a reiterat faptul că primele tipografii de pe teritoriul ţării noastre au apărut „în incinta unor mănăstiri sau centre episcopale”, iar „primii meșteri tipografi au făcut parte din cler”.

De asemenea, a oferit exemple de ierarhi şi monahi care au contribuit la dezvoltarea culturii naționale şi a reamintit că primele instituţii de învăţământ „au luat ființă în incinta mânăstirilor, apoi a bisericilor de mir”.

Preafericirea Sa a vorbit şi despre perioada grea din timpul regimului comunist ateu, apoi a evidenţiat că după 1989 „Biserica Ortodoxă Română continuă să fie protectoare și promotoare a valorilor culturale românești”.

Eminescu şi Basarabia

Din partea Academiei Române au susţinut prelegeri Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, şi vicepreşedintele Răzvan Theodorescu.

Prezentat ca reprezentant al culturii române de peste Prut, academicianul Mihai Cimpoi a adus un omagiu poetului naţional, în alocuţiunea intitulată „Eminescu şi Basarabia”, insistând asupra „rolului esenţial pe care poezia acestuia l-a avut în păstrarea şi cultivarea limbii române şi a identităţii naţionale dincolo de graniţele ţării”, informează Mediafax.

Cultura: nucleul identitar al oricărui popor

În mesajul său, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer Daniel Breaz, a numit cultura drept „nucleul identitar al oricărui popor” și a făcut referire la „ospialitatea şi bonomia românilor” care sunt, „poate înainte de orice, posesorii unor virtuți care țin de îndelungata lor tradiție creștină”.

Ministerul Educaţiei a fost reprezentat de ministrul Ecaterina Andronescu care transmis mesajul intitulat „Omagiu culturii naționale”.

Manifestările academice au continuat cu un recital de poezie oferit de actorul Dorel Vişan şi de un concert susţinut de Camerata Regală.

Expoziţie inedită

Cei prezenţi la Ateneul Român au putut admira expoziţia inedită vernisată în foaierul ateneului.

Manuscrisul 2261, conținând „Legenda Luceafărului“, precum și ediția facsimilată „Manuscrisele Mihai Eminescu“, în 38 de volume, au fost expuse publicului, la 169 de ani de la naşterea marelui poet.

Sesiunea festivă dedicată Zilei Culturii Naţionale a fost organizată de Academia Română în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, beneficiind de colaborarea cu Filarmonica Română, Muzeul Naţional al Literaturii Române, sub egida Primăriei Municipiului Bucureşti, şi cu Biblioteca Academiei Române.

Foto credit: Mircea Florescu/Basilica.ro

Mai multe imagini în Galeria Foto

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente