Care este tehnica din secolele XIV–XVI folosită la vitraliile Catedralei Mântuirii Neamului și cât rezistă în timp?

Povestea vitraliilor de la Catedrala Mântuirii Neamului a fost detaliată în cadrul unui interviu acordat, în data de 17 iulie, la Radio Trinitas, de Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Națională de Artă, specializat în arta sticlăriei și vitralii. Vitraliistul a încercat să răspundă întrebării:

Care este tehnica din secolele XIV–XVI folosită la vitraliile Catedralei Mântuirii Neamului și cât rezistă în timp?

Suprafețe mari de sticlă colorată, cu detalii numeroase realizate prin pictură, au fost posibile prin vechi procedee artistice. Vitraliile au supraviețuit, în Europa, transformărilor ideologice și celor două Războaie Mondiale, demonstrând atât meșteșugul local, cât și capacitatea comunităților de a conserva patrimoniul material în timp.

Deși în România nu a existat o tradiție, povestea vitraliilor de la Catedrala Națională începe odată cu istoria sticlăriei ca meșteșug în spațiul românesc, amintind de trudă și creativitate.

Povestea vitraliilor în România

Potrivit nr. 11 al Revistei Restauratorilor Maghiari din Transilvania, vitraliile reprezintă elemente de patrimoniu cu o valoare ce depășește criteriile estetice sau materiale, fiind apreciate în special pentru importanța lor istorică și culturală.

În fostul teritoriu al Ungariei istorice, documentele medievale atestă existența vitraliilor ornamentale. Totuși, majoritatea au fost distruse în timpul conflictelor armate, iar vestigiile arheologice rămase sunt insuficiente pentru a permite o reconstituire completă a contextului istoric.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

N-am avut o tradiție în arta vitraliului

Lucian Butucariu este profesor la Universitatea Națională de Artă, specializat în creație artistică în domeniul sticlăriei. Activitatea sa acoperă întregul spectru al prelucrării și înnobilării sticlei, inclusiv arta vitraliului, domeniu în care activează de câteva decenii, încă de la finalizarea studiilor universitare în anul 1982.

A lucrat o perioadă în industrie, până în anul 1990, iar ulterior s-a alăturat colectivului universitar, dedicându-se instruirii tinerilor care doresc să se specializeze în arta sticlei. În prezent, coordonează întregul proces educațional și artistic în această ramură, formând viitori artiști în domeniul sticlăriei.

Foto credit: George Ioniță
Foto credit: George Ioniță

„Deși s-au făcut vitralii, noi n-am avut o tradiție în arta vitraliului. A fost o perioadă când totul venea din Occident, Budapesta, Viena, Paris. În România erau doar câteva ateliere, care au suplinit această nevoie”, a transmis Lucian Butucariu.

„Prin anii 70, 80, au fost câțiva artiști care au fost preocupați de acest domeniu și în momentul în care s-a intrat în restaurare Palatul Cotroceni, când s-a construit Casa Republicii, au mai fost câteva monumente cu vitralii care trebuiau restaurate, în cadrul Combinatului Fondului Plastic. În vremea aceea, s-a încropit un colectiv care a început să facă vitralii și a început să formeze tineri și specialiști, care au format un nucleu”.

Meșteșugul sticlăriei

Începând cu Renașterea, interesul pentru vitralii a scăzut în Europa, pe măsură ce barocul a favorizat pictura murală în detrimentul sticlei colorate. Nevoi ca izolarea termică și accesul la lumină au determinat înlocuirea materialelor tradiționale cu panouri din sticlă, formate din elemente geometrice mici, asamblate cu șine metalice.

Meșteșugul sticlăriei era practicat atât în orașe, cât și în zone rurale, iar calitatea sticlei depindea de compoziția nisipului folosit. Impuritățile din nisip, cum sunt oxizii de fier, influențau caracteristici ce țin de transparență, claritate a culorii și rezistență a materialului.

Foto credit: George Ioniță
Foto credit: George Ioniță

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, curentele artistic-ideologice ale historicismului și eclectismului au influențat în mod semnificativ estetica vitraliilor. În bisericile din Transilvania, ferestrele simple au fost înlocuite cu vitralii narative, în conformitate cu tendințele europene.

Supraviețuirea meșteșugului local

Vitraliile au supraviețuit transformărilor ideologice și celor două Războaie Mondiale, reușind să evidențieze meșteșugul local și capacitatea comunităților de a conserva patrimoniul material în timp. Astăzi, analizele moderne permit până și identificarea originii geografice a materialelor, oferind date despre producția vitraliilor istorice, iar accesul spre cunoaștere este larg deschis.

Foto credit: George Ioniță
Foto credit: George Ioniță

„După Revoluție, s-au deschis porțile, au început să apară cercetări, studii și documentare, tot felul de posibilități de a procura materiale prelucrate. Totuși nevoile ne-au călit și ne-au pus la munca de a descoperi noi singuri posibilitățile de prelucrare tehnologică”.

„Sigur, am citit, am căutat, ne-am asumat și atribuțiuni de ingineri, aici referindu-mă la mașinările de laminat sticlă, de trasplumb, ce țin de partea tehnică tradițională de execuție a unui vitral, partea cu pictura”, a subliniat Lucian Butucariu.

Povestea vitraliilor din Catedrala Națională

Lucian Butucariu este renumit pentru lucrările de vitraliu din bisericile din Roman, Cuș, Măgura, Baciu, Slănic Moldova, București, inclusiv pentru cele ale lăcașului de cult Cuțitul de Argint și în Iași pentru Palatul Mitropolitan. A colaborat cu artistul Ion Cadar și a contribuit la realizarea vitraliilor de la Patriarhie și din spațiul dedicat Sfinților Români.

Foto credit: George Ioniță
Foto credit: George Ioniță

„În altarul Catedralei Mântuirii Neamului se află Iisus Hristos în centru, înconjurat de sfinții ierarhi de o parte și de cealaltă. Totuși, au fost necesare diverse soluții tehnice care implicau cunoștințe tehnologice avansate. Realizarea cromatică a compozițiilor concepute de Daniel Codrescu nu a fost deloc un proces simplu sau la îndemână”, a declarat artistul.

Lucian Butucariu a realizat vitraliile din altarul Catedralei Mântuirii Neamului, la prima sfințire, lucrând pe baza conceptului artistic coordonat de pictorul Daniel Codrescu. A colaborat strâns cu echipa artistică, dar a coordonat independent întreaga execuție a vitraliilor. În ciuda complexității lucrării, proiectul a fost finalizat la termen.

Vitraliul Înălțării Domnului

„Ca atare, am continuat mai departe cu vitraliul mare de pe fațadă, un vitraliu compus din 29 de panouri. Acesta are o lățime de aproximativ 5 metri și jumătate și o înălțime de 15 metri. Vreau să spun că acest vitraliu, care reprezintă scena Înălțării Domnului, a fost realizat în aproximativ 3 luni. A fost, din punctul meu de vedere, o performanță remarcabilă, mai ales ținând cont că nu am avut o echipă foarte mare”, a transmis Lucian Butucariu.

„Mulți oameni nu înseamnă neapărat rezolvarea unei lucrări; ai nevoie de câțiva oameni care să funcționeze perfect, ca un ceas. Așa a fost și atunci. Urma să vină Papa Francisc în vizită în România și, în cadrul organizării evenimentului, a fost inclusă și această lucrare, care, la fel, a fost realizată într-un timp foarte scurt și a implicat soluții tehnologice”.

Foto credit: George Ioniță
Foto credit: George Ioniță

Care este procesul tehnologic?

Lucian Butucariu a realizat vitraliile folosind tehnologii moderne și materiale de înaltă calitate, majoritatea importate din Germania. A utilizat sticla colorată, mailurile și grisaiurile în pictura pe sticlă.

„Trebuie să tai sticla. Aceasta trebuie să aibă o anumită dimensiune, astfel încât să te încadrezi perfect pe desen. Este vorba despre decuparea și ajustarea bucăților de sticlă, despre structura de rezistență și despre dimensiunea îmbinărilor care se realizează. Vitraliul, de fapt, este compus din sticlă și plumb”, a mai spus vitraliistul.

Foto credit: George Ioniță
Foto credit: George Ioniță

Acestea au fost arse la temperaturi de 580–610°C în cuptoare speciale. Procesul tehnic a inclus montajul în bare de plumb, cositorirea, chituirea și integrarea finală în tâmplărie, metalică sau din lemn, în funcție de proiect.

„Sticla este colorată în masă și tăiată conform desenului de execuție, care trebuie realizat în spiritul vitraliului, respectând tehnica specifică. Intervine și pictura, acolo unde este necesar – iar în acest caz a fost vorba despre pictură, deoarece lucrarea presupunea reprezentări de sfinți, scene simbolice și elemente decorative”.

Întreaga execuție a fost realizată în România, de către specialiști români, ceea ce se consideră o mare reușită profesională și istorică pentru arta vitraliilor. Cea mai mare provocare a fost respectarea termenelor restrânse: un vitraliu de 15 metri înălțime a fost realizat în doar trei luni. Lucrarea a implicat o execuție minuțioasă, cu pictură axată pe detalii.

Foto credit: George Ioniță
Foto credit: George Ioniță

Precizia portretelor pe sticlă

Lucian Butucariu a coordonat procesul de realizare a vitraliilor într-un ritm intens și bine organizat. Activitatea zilnică a echipei presupunea lucrul până târziu în noapte, urmat de reluarea muncii în atelier de la primele ore ale dimineții. Colaboratorii montau vitraliile pe măsură ce erau finalizate, în timp ce alte componente erau pregătite pentru pictură.

„Portretele, partea aceasta de pictură, au fost realizate cu mare finețe, «la vârf de ac», fiind arse, iar finisajele executate cu aceeași precizie. Dacă vă apropiați și priviți imaginile și vitraliile — pentru că există această posibilitate până la o anumită înălțime — ele pot fi vizualizate chiar de la nivelul ochiului. Mă refer atât la vitraliul principal, cât și la cele din altar”, a apreciat vitraliistul.

„O să vedeți că sunt lucrate cu multă meticulozitate. Când spun «la vârf de ac», chiar este la vârf de ac. Inițial, am propus eu niște soluții alternative, având în vedere dimensiunile, dar nu au funcționat; tot la execuția minuțioasă am revenit. Și vă spun, funcționăm ceas”.

Foto credit: George Ioniță
Foto credit: George Ioniță

Funcționăm ceas

Pe parcursul proiectului, artistul vitraliist Victor Săraru s-a alăturat echipei și a lucrat în special la ferestrele din abside. Lucian Butucariu s-a ocupat de vitraliile de la turlă și de cele figurative mai importante.

„Și vreau să spun că mai este un coleg, Victor Săraru, care, pe parcurs, s-a alăturat și el echipei. A avut o altă zonă de lucru, pentru că lucrarea este foarte mare – include toate ferestrele din interiorul bisericii, vitraliile din altar, vitraliul de pe fațadă, iar apoi am realizat și rozeta de sus, de pe fațada vestică, deasupra vitraliului de 15 metri”, a spus Lucian Butucariu.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

În curs de finalizare

Lucrările sunt aproape finalizate, cu unele detalii încă în curs de desfășurare, pentru că sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului are loc în toamnă.

„Am realizat vitraliile de la turlă, în interior, pentru că turla este dublă și are un rând de ferestre la interior și altul la exterior, despărțite de un culoar de trecere. În exterior, pe tot perimetrul, sunt geamurile unde, la fel, vor fi montate vitralii”, a transmis Lucian Butucariu.

„În prezent, mă aflu în etapa de predare și recepție parțială a acestor ferestre. Am terminat și ferestrele de 11 metri înălțime, compuse din șapte module, ceea ce înseamnă un volum de lucru considerabil. Deci, stadiul lucrării este destul de avansat, aproape de finalizare”.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Durata de viață a unui vitraliu

Vitraliile realizate de Lucian Butucariu și echipa sa sunt executate în tehnică tradițională, similară cu cea folosită în catedralele gotice din Europa secolelor XIV–XVI.

„Dacă, de exemplu, în catedralele din Occident întâlnim vitralii din secolele XIV, XV sau XVI, care există și astăzi, problema constă în modul în care sunt executate și în respectarea tehnologiei. Sticla, în sine, nu are cum să se deterioreze, decât în cazul în care trece prin foc, este lovită, spartă sau suferă alte probleme fizice”, a explicat Lucian Butucariu.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Factorii naturali precum razele UV, înghețul, căldura excesivă sau atmosfera acidă pot contribui treptat la degradare, însă efectele sunt minime în timp.

„Pot necesita, în timp, lucrări de întreținere, însă, în principiu, ele ar trebui să aibă o durată de viață foarte lungă. Revin la ceea ce am menționat: așa cum vitraliile din catedralele gotice din secolele XIV–XVI au rezistat, tehnica de lucru este aceeași și pentru vitraliile realizate de mine și de colegii mei” a conchis artistul vitraliist.

Deși sfințirea este programată pentru data de 26 octombrie 2025, iar catedrala va fi inclusă în circuitul liturgic odată cu acest moment, lucrările vor continua și după această dată.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Donează și tu!

Online, direct pe site-ul pictamcatedrala.ro, selectând unul dintre cele două butoane, care vă vor direcționa spre secțiunea de plată cu cardul în moneda aleasă de dumneavoastră, LEI sau EURO.

Direct la orice unitate de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române urmând a primi chitanță personalizată cu mențiunea „Pentru pictura Catedralei Naționale”.

  • Prin SMS la 8822 cu mesajul Pictura în valoare de 2 EUR (nu se aplică TVA) valabil în: Vodafone, Orange și Telekom.
  • Prin depunere de numerar sau virament bancar în următoarele conturi BCR ale Patriarhiei Române:
  • Cont pictura în lei: RO91RNCB0075004895030395
  • Cont pictura în euro: RO64RNCB0075004895030396
  • Cont pictură în dolari: RO26RNCB0075004895030110
  • Prin redirecționarea a până la 3,5% din impozitul pe venit, completând formularul 230.
  • Alte informații despre pictură: Tel.: 0799.887.955
  • Email: [email protected]

Foto credit: George Ioniță


Știri recente