În urmă cu 426 de ani, domnitorul Mihai Viteazul a realizat unirea românilor din Țara Românească, Moldova și Ardeal.
El a fost numit într-un hrisov datat la 27 mai 1600 ca „Domn al Țării Românești, Ardealului și Moldovei”.
După eliberarea Țării Românești de controlul Porții Otomane, domnitorul a continuat luptele cu Andrei Bathory, pe care l-a înfrânt în octombrie 1599 la Şelimbăr. În 10 mai l-a înfrânt pe domnitorul moldovean Ieremia Movilă și apoi i-a fost predată cetatea Sucevei.
În timpul scurt cât a fost domnitor al celor trei țări românești a luat câteva măsuri urgente: adoptarea aceleiaşi steme pentru toate teritoriile (stema avea în vârf vulturul cu crucea în cioc), a construit o biserică ortodoxă la Alba Iulia, care a servit drept catedrală, a acordat anumite înlesniri preoţilor şi iobagilor români şi a numit ca mitropolit al Transilvaniei pe Egumenul Ioan de la Prislop.
Mihai Viteazul a fost asasinat de cei lângă care luptase în Liga Creştină, în data de 9/19 august 1601, la Câmpia Turzii.
Erou martir al națiunii române
Domnitorul Mihai Viteazul a primit titlul de „Erou martir al națiunii române” alături de Horea, Cloșca și Crișan.
Potrivit Legii nr. 137 din 21 iulie 2020 pentru declararea lui Mihai Viteazul – Domn al țării Românești și al Moldovei și Principe al Transilvaniei, martir și erou al națiunii române, data de 27 mai a fost declarată Ziua Națională Mihai Viteazul.
În această zi vor putea fi organizate ceremonii și evenimente cultural-științifice, care pot fi susținute de autoritățile centrale și locale și de canalele publice de comunicare: Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune.
Foto credit: Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului
