Tehnologia şi societatea contemporană

Cel mai important rol în influenţarea vieţii contemporane îl deţine astăzi, incontestabil, tehnologia. Puterea mediului tehnologic a devenit atât de evidentă, încât oamenii resimt cu toţii o presiune strivitoare în existenţa cotidiană din partea unui sistem integrator. Viaţa este substituită printr-un mod de a fi învăluit de teroarea eficienţei. În acest context, taina identităţii şi demnităţii persoanei este lezată. Cu interpretarea implicaţiilor sistemului tehnologic actual şi influenţa acestuia asupra vieţii umane s-a ocupat în secolul trecut sociologul francez Jacques Ellul.

Născut la Bor­deaux la 6 ianu­a­rie 1912, Jacques Ellul reprezintă o au­toritate vizionară în intuirea şi explicitarea profundă a im­pli­­caţiilor tehnologiei actuale. A predat sociologie la Fa­cul­ta­tea de Drept a Universităţii din Bor­deaux şi la Institutul de Stu­dii Politice. A scris peste 50 de cărţi pe teme de sociologie, re­marcându-se ca un gânditor creş­tin care a criticat sistemul teh­nologic al societăţii actuale. A murit în acelaşi oraş francez la 19 mai 1994.

Ellul s-a remarcat prin lu­cra­­rea tradusă şi publicată în en­gleză, The Technological So­ciety, din 1964, publicată în fran­ceză, La Technique, în edi­ţia originală din 1954. Citindu-l pe Marx, Jacques Ellul schim­bă perspectiva şi arată că în cen­trul lumii civilizate nu stă ca­pitalul, ci tehnica (el folo­seş­te cuvântul la technique, înţe­le­gând prin acesta ceea ce de­sem­­nează realitatea tehnologi­ei). Gânditorul francez depă­şeş­te perspectiva instrumentalis­tă şi pe cea a determinismului so­cial, arătând că tehnologia nu poate fi redusă la un instrument sau la un rezultat al inte­r­ac­ţiunilor sociale. Tehno­logia in­­clude totalitatea mode­lelor ra­ţionale integrate în ge­nera­rea unui sistem construit prin ra­ţionalitate operaţională, a­vând o eficienţă maximă în toa­te domeniile de activitate.

Ellul avansează în lucrarea sa reprezentativă The Tech­no­lo­gical Society două teze: prima se referă la faptul că tehnologia de­ţine cel mai important rol în in­fluenţarea vieţii contempora­ne, a doua presupune că teh­no­lo­gia actuală se diferenţiază net de tehnica tradiţională, ne­a­­vând aproape nimic comun cu a­c­easta. Pe lângă raţionalita­tea şi artificialitatea tehnologiei actuale, Ellul propune încă cinci caracteristici pentru a­ceas­t­a: automatismul (meto­de­le ineficiente sunt eliminate, ră­mânând una dominantă, ca­re generează eficienţa ma­xi­mă); autodezvoltarea (genera­rea automată a unor inovaţii teh­nologice); monismul (teh­no­lo­gia nu este particularizată, ci de­vine o realitate integratoare în­tr-un sistem constituit ca o re­ţea); universalismul (atât din punct de vedere spaţial, prin glo­balizare, cât şi calitativ, în sen­sul că realitatea vieţii este sub­ordonată eficienţei tehnice ma­nifestate în sistemul reticular); autonomia (este decisivă prin noutatea tehnologiei actu­a­­le, asigurându-i acesteia do­mi­­narea în toate domeniile vie­ţii. Din această perspectivă, Ellul arată că nu se mai poate vor­bi de un control al factorilor e­conomici, sociali, politici sau re­ligioşi asupra tehnologiei). A­ces­te caracteristici sunt relua­te, dezvoltate şi nuanţate de că­tre Ellul în cartea The Te­ch­no­lo­gical System, publicată în 1980 (această sinteză concen­tra­­tă a ideilor semnificative ale in­terpretării propuse de Ellul la adresa tehnologiei se re­gă­seş­te cu informaţii suplimen­ta­re în Encyclopedia of Science Tech­nology and Ethics, coordo­na­­tă de Carl Mitcham, Thom­son Gale, SUA, 2005, volumul 1, pp. 606-608. Totodată, aspec­te ale vieţii şi gândirii lui Ellul pot fi consultate în cartea Li­ving the Word; Resisting the World. The Life and Thought of Jacques Ellul, scrisă de An­drew J. Goddard, Carlisle, UK, 2002).

Mai multe detalii în Ziarul Lumina.

Comentarii Facebook


Știri recente