Cercul Militar Iași a găzduit, în perioada 12–13 mai, Simpozionul „România – Republica Moldova: 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial – Perspective și interpretări istorice”, organizat de Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară.
În debutul manifestării, Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei a evocat misiunea preoților în contextul istoric de după marea conflagrație, dificil mai ales pentru credincioșii din Basarabia și Transnistria.
„Aș porni de la drama pe care arhiereii, preoții, călugării și intelectualii ortodocși din Ardeal, după Dictatul de la Viena, au trebuit să o îndure în acea perioadă. Apoi, faptul că, în întreaga desfășurare a războiului – Frontul din Vest și Frontul din Est –, alături de sutele de soldați români prezenți pe câmpul de luptă, au fost și sute de preoți”, a spus părintele mitropolit.
„Preoțimea militară era organizată atunci în Episcopia Militară, condusă de episcopul Partenie Ciopron, și, de la primul moment al războiului și până la ultimul, preoții au însoțit armata română, au slujit pe front, iar câțiva au murit din cauza situațiilor de pe front.”
Ocupația sovietică și lipsa de preoți dincolo de Prut
Plecarea administrației românești după ocupația sovietică din 1940-1941 a constituit un moment foarte greu pentru preoții din Basarabia, a continuat Mitropolitul Teofan.
„Au revenit autoritățile care, la Moscova, erau deja bolșevizate de douăzeci de ani. Acestea au văzut în Basarabia o viață creștină autentică, așa cum era, de fapt, și în dreapta Prutului, iar autoritățile sovietice au avut o atitudine extrem de dificilă.”
Înaltpreasfinția Sa a menționat și „lucrarea pe care misiunea ortodoxă a desfășurat-o dincolo de Nistru, în acei ani atât de problematici și atât de contestați”.
„Câte biserici au fost redeschise (căci fuseseră închise cu douăzeci de ani înainte), câți locuitori ruși, moldoveni, ucraineni din acea regiune, care nu mai avuseseră preot pentru o înmormântare, pentru o cununie, pentru un botez, au beneficiat de sutele de preoți care au fost trimiși din țară pentru a redeschide bisericile, pentru a săvârși acolo sfintele slujbe, pentru a desfășura acolo lucrare educațională și de caritate.”
„Felicit organizatorii pentru că încercați să aduceți în actualitate și clipe frumoase, în pofida războiului, căci au fost foarte mulți oameni frumoși, mulți dintre ei eroi, care au murit pe Frontul de Vest, nemaiamintind pe cei care, tot pentru țară – chiar dacă au fost greșeli foarte mari făcute –, au murit și pe Frontul de Est”, a mai spus Părintele Mitropolit Teofan.
Participanți din România și Rep. Moldova
Manifestarea a fost prilejuită de comemorarea a două momente istorice de referință pentru istoria neamului românesc: 80 de ani de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial și 85 de ani de la ocuparea de către sovietici a Basarabiei și Bucovinei de Nord (1940).
„Având în vedere cele două evenimente, importanța lor pentru istoria noastră și pentru istoria Republicii Moldova, precum și o colaborare bilaterală extrem de bogată și de consistentă cu partenerii din Republica Moldova, am decis împreună să organizăm o activitate științifică ce să aducă împreună istorici militari și cercetători din cele două țări”, a explicat, tot în sesiunea inaugurală, dr. Carmen-Sorina Rîjnovean, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară.
„Împreună să avem un dialog, o dezbatere, despre ce înseamnă cele două evenimente istorice pentru noi ca țară, pentru noi ca trecut, pentru noi ca prezent și ce lecții putem învăța pentru viitor.”
Reprezentanții Armatei
La deschiderea simpozionului au participat general-locotenent Iulian Berdilă, locțiitorul pentru operații și instrucție al Șefului Statului Major al Apărării, general-maior Gabriel Nicușor Anghel, consilierul ministrului apărării naționale, general de brigadă Claudiu-Mădalin Tamaș, comandantul Brigăzii 15 Mecanizată, Simona Cojocaru, șefa Direcției Politici de apărare, prof. univ. dr. Liviu-George Maha, rectorul Universității ,,Alexandru Ioan Cuza”, Mihai Chirica primarul Iașilor.
În cadrul sesiunilor plenare și de comunicări, istorici și cercetători din România și Republica Moldova au susținut prelegeri pe teme relevante legate de contextul geopolitic al anilor 1940–1945, urmările războiului și impactul acestora asupra destinului național.
Foto credit: Facebook / Forțele Terestre Române
