Biserica Ortodoxă Română a pomenit astăzi, 29 august 2015, Tăierea cinstitului cap al Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. În cuvântul de învățătură rostit în Paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a evidențiat învățăturile duhovnicești ce se desprind din Pericopa Evanghelică citită astăzi în toate locașurile de cult: ”Această zi de sărbătoare este una de post, în orice zi a săptămânii ar cădea sărbătoarea. Sfântul Ioan Prorocul, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului este, după Maica Domnului, Sfântul cu cele mai multe zile de pomenire în calendar”.
Preafericirea Sa a arătat că Sfântul Ioan Botezătorul cerea o viaţă dreaptă, cinstită şi curată în societate. Însă, el a mustrat și pe regele Irod Antipa, fiul lui Irod cel Mare Idumeul, care a domnit ca rege tetrah peste provinciile Iudeea şi Pereea între anii 4 şi 39 după Hristos: „Sfântul Ioan l-a mustrat pentru că Irod Antipa a luat la sine pe soţia fratelui său Filip, Irodiada, ceea ce nu era permis pentru că fratele său era încă în viaţă. De aceea, Irodiada îl ura pe Sfântul Ioan Botezătorul şi căuta să-l piardă. La cererea Irodiadei, Sfântul Ioan a fost închis în cetatea Macherus Pereea, dincolo de Iordan, iar în ziua de sărbătorire a zilei de naştere a lui Irod, Salomeea fiica Irodiadei a dansat atât de plăcut lui Irod încât acesta a spus că îi va da orice îi va cere, până la jumătate din împărăție. Atunci, Irodiada a îndemnat-o pe Salomeea să ceară lui Irod capul Sfântului Ioan Botezătorul. Regele s-a întristat pentru că în ascuns el îl aprecia pe Sfântul Ioan. Sfântul era apreciat și de popor pentru îndemnurile drepte pe care le făcea pentru îndreptarea vieţii sociale. Dar, pentru că regele și-a dat cuvântul a poruncit decapitarea Sfântului Ioan Botezătorul”.
„Sfântul Ioan Botezătorul a trecut din această viaţă la vârsta de 32 de ani, foarte tânăr, dar a rămas în conştiinţa Bisericii ca o persoană deosebit de preţuită, de aceea, are mai multe zile de pomenire în calendar. Noi, avem o cinstire deosebită faţă de el, fiindcă Mântuitorul Însuşi a spus despre Sfântul Ioan Botezătorul că este cel mai mare om născut din femeie, faptul este confirmat şi de botezarea Mântuitorul de către Sfântul Ioan Botezătorul”, a mai spus Preafericirea Sa.
În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat că Sfântul Ioan Botezătorul este un profet al tainelor mari: „Sfântul Ioan a mărturisit dumnezeirea Domnului Iisus Hristos faţă de toată lumea. Astfel, el mărturiseşte două adevăruri mari, sub formă de profeţie, şi anume că Mântuitorul Iisus Hristos va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc, ca profeţie a Pogorârii Duhului Sfânt în formă de limbi de foc, precum și profeția referitoare la jertfa Mântuitorului în timpul Paștilor iudaice, când a zis: Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii, a profeţit că Hristos Domnul se va jertfi pentru neascultarea strămoşilor Adam şi Eva şi neascultările care au derivat de-a lungul istoriei. Sfântul Ioan Botezătorul este profet al tainelor mari, şi anume al Jertfei răscumpărătoare a Mântuitorului şi al Pogorârii Duhului Sfânt, astfel încât botezul Sfântului Ioan era o pregătire pentru Botezul creştin, cum se spune în unele scrieri ale Sfinţilor Părinţi: Era începutul botezului, iar botezul creştin, desăvârşirea botezului. Avem un mărturisitor al dumnezeirii lui Hristos şi un mare înţelegător al tainei mântuirii”.
Preafericitul Părinte Daniel a vorbit despre cele trei aflări ale cinstitului cap al Sfântului Ioan: „Sfântul Ioan Botezătorul a fost decapitat, capul lui a fost îngropat chiar în palatul lui Irod Antipa din Maherus, iar trupul a fost luat de ucenici şi îngropat într-un loc necunoscut, dar capul a fost ascuns chiar de către Irodiada. O femeie credincioasă, Ioana, soţia unui dregător de-al lui Irod, a descoperit capul Sfântului Ioan Botezătorul şi l-a dus la Ierusalim. Aceasta este considerată prima aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul. Mai târziu, nişte călugări au dus capul Sfântului Ioan în oraşul Emessa din Siria, iar în 453, episcopul din Emessa l-a pus spre închinare credincioşilor. Aceasta a fost considerată a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul. Cele două aflări sunt prăznuite în 24 februarie. Apoi, capul a fost dus la Constantinopol, unde a stat o vreme, iar în timpul prigoanei icoanelor, în timpul iconoclasmului, a fost dus la hotarul cu Armenia spre a fi protejat şi redescoperit în secolul al IX-lea. Aceasta a fost considerată a treia şi cea din urmă aflare a cinstitului cap, care este prăznuită în 25 mai. În anul 1204, intrând cavalerii apuseni în Constantinopol au luat capul Sfântului Ioan Botezătorul şi l-au dus în Franţa, într-o biserică din Amiens, din nordul Franţei”.
Sfântul Ioan se bucură de o cinstire deosebită în Biserica Creştină, în general, dar în special în Biserica Ortodoxă. De aceea, chipul său este pictat în rândul icoanelor împărăteşti din catapeteasma bisericii ca, împreună cu Maica Domnului, să formeze icoana Deisis, a Dreptului Judecător, care are în dreapta pe Maica Domnului, iar în partea stângă pe Sfântul Ioan Botezătorul, a mai spus Patriarhul României.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mai arătat că Sfântul Ioan Botezătorul, ca dascăl al pocăinței, va mijloci împreună cu Maica Domnului în Ziua Judecății pentru cei care s-au pocăit pentru păcate, dar nu au mai avut timp să arate și faptele pocăinței: „Sfântul Ioan ne arată cât de greu este într-o lume marcată de păcat, de patimi, să păstrezi o vieţuire curată, cinstită, şi să propovăduieşti Evanghelia lui Hristos. El a fost ucis pentru că a combătut desfrânarea, dezmăţul şi moartea lui s-a datorat şi faptului că Irod Antipa, la sărbătorirea zilei de naştere a fost înfierbântat de prea multe mâncăruri şi de prea multă băutură. De aceea, s-a considerat ca această zi de 29 august, a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, să fie o zi de post, de înfrânare, pentru că lipsa de înfrânare a dus adesea la ucideri, la săvârşirea de păcate grele, chiar păcate de moarte. Sfântul Ioan Botezătorul este un mărturisitor al lui Hristos, este persoana care face legătura între Vechiul Testament, fiind ultimul proroc al Vechiului Testament, şi Noul Testament sau Legea Harului. Tradiţia spune că, la puţin timp după ce a fost decapitat Sfântul Ioan Botezătorul, a venit pedeapsa lui Dumnezeu peste Irod Antipa şi peste Irodiada, deoarece au pierdut tronul și au murit în exil, uitaţi de toată lumea, părăsiţi și izolaţi. Salomeea, cea care a cerut capul Sfântului Ioan Botezătorul să-i fie adus pe o tavă, a sfârşit tragic, în sensul că a căzut într-un râu îngheţat şi o bucată de gheaţă ascuţită a atins puternic gâtul ei şi a murit din cauza gâtului tăiat de gheaţă”.
„Această sărbătoare ne arată că este mare nevoie de curaj ca să păstrăm vie mărturisirea dumnezeirii lui Hristos, să-L mărturisim, nu doar particular, ci public, că este Fiul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii şi, de asemenea, să învăţăm că Sfântul Ioan Botezătorul ne cheamă la pocăinţă pentru păcate, la schimbarea vieţii, la părăsirea faptelor rele născute din egoism, lăcomie, mândrie, şi la săvârşirea faptelor bune, de milostivire faţă de săraci, cei nevoiaşi. De asemenea, Sfântul Ioan nu este numai dascăl al pocăinţei, ci şi dascăl al postului, înfrânării, al rugăciunii și model pentru viaţa monahală”, a spus Preafericirea Sa.
