„Acolo unde suntem, putem deveni sfinți. Nu avem nici o piedică în calea sfințeniei, ci doar patimile, gândurile, răutățile noastre, acestea sunt singurele piedici către sfințire”, a spus duminică la Mănăstirea Căldărușani Arhim. Nectarie Șofelea, Exarh Administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
„Nu trebuie să facem fapte extraordinare, ci trebuie să rămânem fideli credinței, lui Dumnezeu şi să mărturisim prin faptele de zi cu zi credinţa în El, fără judecată, fără osândă, fără zgârcenie”.
Mănăstirea Căldărușani și-a serbat hramul în Duminica Sfinților Români care a coincis anul acesta cu ziua de cinstire a Sfântului Grigorie Dascălul. Ierarhul a fost stareț al așezământului monahal, care găzduiește acum cinstitele sale moaște.
Părintele Nectarie Șofelea a spus în cadrul predicii că Sf. Grigorie Dascălul a fost un mare ierarh al Bisericii noastre de la sfârşitul secolului al XVIII-lea începutului celui de al XIX-lea.
„Prin ce s-a evidențiat acest mare bărbat al Bisericii, acest mare sfânt? În primul rând, printr-o credință sinceră şi puternică în Dumnezeu, printr-o smerenie desăvârșită, printr-o dorință de a-L face cunoscut de Hristos oamenilor”.
Aşezată în mijlocul peninsulei din lacul Căldăruşani şi înconjurată de renumitul codru al Vlăsiei, altădată loc de refugiu al haiducilor şi băjenarilor, Mănăstirea Căldăruşani îşi trage numele de la configuraţia terenului ce seamănă cu o căldăruşă. Numele îi apare menţionat pentru prima dată într-un hrisov din 4 decembrie 1593, emis de cancelaria lui Mihai Viteazul şi face referire la un sat ce exista acolo.
Privitor la întemeierea mănăstirii, tradiţia orală menţionează o legendă legată de numele binecredinciosului şi marelui ctitor, domnitorul Matei Basarab.
Sursă foto: Facebook / Mănăstirea Căldărușani
