Sfânta Filoteia sărbătorită în Arhiepiscopia Atenei | Liturghie arhierească și procesiune cu moaștele sfintei

Primatul Bisericii Greciei a condus duminică manifestările dedicate Sfintei Muceniţe Filoteia, Ocrotitoarea Atenei (†1589).

În ziua pomenirii Sfintei Filoteia, 19 februarie 2017, Preafericitul Părinte Ieronim, Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Elade, a prezidat Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Mitropolitană din Atena. Au coliturghisit Mitropoliţii Efrem de Ydra, Spetsa şi Eghina şi Cleopa al Suediei.

Conform site-ului Arhiepiscopiei, Catedrala Mitropolitană din Atena a fost neîncăpătoare pentru mulţimea de credincioşi venită să se închine moaştelor Sfintei Filoteia.

Vezi înregistrarea VIDEO din timpul Sfintei Liturghii

În continuarea Sfintei Liturghii, Arhiepiscopul Ieronim a condus procesiunea cu moaştele Sfintei Filoteia. Procesiunea a pornit de la Catedrala Mitropolitană Sfântul Dionisie Areopagitul. Convoiul de clerici, monahi şi credincioşi a trecut pe lângă casa părintească şi mănăstirea sfintei din cartierul atenian Plaka.

Procesiunea cu moaştele Sfintei Filofteia VIDEO

În timpul Sfintei Liturghii, Primatul Greciei a hirotonit preot pe diaconul Francisc Lavdas pe seama Catedralei Mitropolitane din Atena.

Sfânta Cuvioasă Muceniţă Filoteia s-a născut în Atena în anul 1522. Părinţii ei, Syriga şi Angelos Benizelos, s-au făcut remarcaţi nu atât prin eminenţă şi bogăţie, cât mai ales prin credinţă. Deseori, blânda Syriga o implora pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu să-i dăruiască un copil. Rugăciunile ei stăruitoare au fost ascultate şi aşa s-a născut fetiţa lor, pe care au botezat-o Revula.

Părinţii şi-au crescut fiica în dreapta credinţă şi adâncă evlavie până la vârsta de 12 ani când au dat-o spre căsătorie. Soţul ei s-a dovedit a fi un om rău şi necredincios, care o bătea şi o chinuia pe Revula. Ea a îndurat cu răbdare chinurile, rugându-se la Dumnezeu pentru îndreptarea soţului ei. 

După trei ani, soţul Revulei a murit iar ea a început să crească duhovniceşte prin post, priveghere şi rugăciune. Sfânta a înfiinţat o mănăstire de maici cu hramul Apostolului Andrei cel Întâi Chemat, iar la terminarea mănăstirii ea a fost prima care a acceptat tunderea în monahism sub numele de Filoteia.

În acele vremuri Grecia suferea sub jugul turcesc, mulţi atenieni fiind făcuţi sclavi de cotropitorii turci. Sfânta Filoteia făcea tot posibilul să răscumpere cât mai mulţi fraţi de la sclavie. Odată, patru femei au reuşit să fugă de la stăpânii lor turci, care le-au cerut să renunţe la religia creştină, adăpostindu-se în mănăstirea Sfintei Filoteia. Turcii, auzind unde s-au ascuns fugarele, au dat buzna în chilia sfintei şi au bătut-o, după care au dus-o în faţa guvernatorului şi au închis-o. În dimineaţa următoare, turcii i-au dat drumul în faţa unei mulţimi, ameninţând-o că dacă nu renunţă la Hristos va fi tăiată în bucăţi.

Când sfânta a hotărât să ia coroana martiriului, prin mila Domnului s-au adunat ca din senin o mulţime de creştini care i-au împăcat pe judecători şi au reuşit să o elibereze pe sfântă. Întorcându-se la mănăstirea sa, ea a continuat să trăiască în înfrânare, rugăciune şi priveghere, dobândind darul facerii de minuni. Sfânta a construit o altă mănăstire în Patesia, o suburbie a Atenei, unde s-a nevoit în viaţă ascetică alături de surorile ei.

În ajunul praznicului Sfântului Dionisie Areopagitul (prăznuit la 3 octombrie), turcii au prins-o pe Sfânta Filoteia şi au chinuit-o, lăsând-o mai mult moartă decât vie şi plină de sânge. Plângând de durere, surorile mănăstirii au luat trupul însângerat al sfintei muceniţe şi l-au dus la Kalogreza, unde s-a stins din viaţă la 19 februarie 1589.

La scurt timp după moartea sa, moaştele Sfintei Muceniţe Filoteia au fost aduse la biserica catedralei din Atena.

Viaţa sfintei: doxologia.ro

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente