Niște monahi care tăiau tufișurile în pădurea unei mănăstiri athonite au descoperit la începutul lunii ceea ce ar putea fi primul loc de sihăstrie în Sf. Munte al Sfântului Paisie de la Neamț (Velicicovschi).
Serghei Șumilo, directorul Institutului Internațional al Moștenirii Athonite din Ucraina, a evaluat descoperirea și a ajuns la concluzia că Sfântul Paisie a reconstruit coliba cu propriile mâini și a sihăstrit acolo între 1746 și 1750.
Cândva cunoscută sub numele de Chilia Kipari, coliba a fost folosită ca locuință pentru grădinarul mănăstirii, apoi a fost uitată.
Anul acesta, în 21 decembrie, se împlinesc 300 de ani de la nașterea Sfântului Paisie (Velicicovschi) de la Neamț.
Născut la Poltava, în Ucraina, și dornic de a deveni monah, el s-a stabilit o scurtă perioadă în Moldova, apoi plecat în Sf. Munte Athos.
După tunderea în monahism în Sf. Munte de către Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului, Sf. Paisie a fondat acolo o obște la Schitul Sf. Ilie.
Între 1763 și 1775, Starețul Paisie s-a întors pe meleagurile noastre și s-a stabilit la Mănăstirea Dragomirna, unde obștea, ajunsă la 350 de membri, urma rânduiala athonită. Odată cu ocuparea Bucovinei de către austrieci, o parte din obște, în frunte cu starețul, s-a mutat la Mănăstirea Secu și apoi la Mănăstirea Neamț.
Timp de cincisprezece ani, cât a fost stareţ al celor două mânăstiri unificate, Neamţ şi Secu, Sfântul Paisie a păstrat cu sfinţenie aceeaşi rânduială.
Unii călugări moldoveni, munteni şi ardeleni, fiind buni elenişti, traduceau scrierile Sfinţilor Părinţi din limba greacă veche în limba română, iar călugării slavi traduceau în limba slavonă, făcând din Mănăstirea Neamţ o academie patristică şi duhovnicească unică în Ortodoxie.
Sf. Paisie de la Neamț este unul dintre cei trei ocrotitori ai Anului omagial și comemorativ 2022, dedicat de Patriarhia Română temei rugăciunii și sfinților isihaști.
Vezi și:
Foto credit:
