Fără a face referire directă la comunitatea românilor din Valea Timocului, care nu beneficiază de dreptul de a studia în limba maternă, Parlamentul European cere Serbiei „tratament egal, fără nici o discriminare a minorităților naționale și etnice, inclusiv accesul la educație în limba maternă”. Mâine vor începe, în mod oficial, negocierile de aderare a țării vecine la UE, pe care oficialii sârbi o doresc „rapidă și de calitate”, informează Ziarul Lumina.
Mâine, 21 ianuarie, vor începe oficial negocierile de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, „un moment istoric”, după cum a fost descris în plenul Parlamentului European. În acest context, eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care solicită Serbiei respectarea unor condiții, printre acestea numărându-se „respectarea drepturilor minorităților naționale și etnice”, inclusiv prin „accesul la educație în limba maternă și utilizarea limbilor în administrația publică locală și regională”.
În privința minorităților naționale, parlamentarii europeni solicită, potrivit Agerpres, „implementarea efectivă a legislației și a acordurilor bilaterale și multilaterale referitoare la apărarea drepturilor minorităților naționale și etnice, într-o manieră egală, nediscriminatorie și proporțională în întreaga țară”. De asemenea, autoritățile sârbe sunt sfătuite să promoveze „un climat de toleranță și un tratament egal, fără nici o discriminare a minorităților naționale și etnice, inclusiv accesul la educație în limba maternă, precum și utilizarea limbilor în administrația publică locală și regională”. Totodată, PE solicită îmbunătățiri în vederea eliminării discriminării în legislațiile și practicile existente privind restituirea bunurilor pentru membrii care aparțin minorităților naționale și etnice.
Textul rezoluției îi menționează pe romi, albanezi și bosniaci, dar nu face referire directă și la românii din Valea Timocului, o comunitate foarte numeroasă, dar care este în continuare privată de drepturile specifice minorităților naționale. De exemplu, în timp ce românii din Voivodina au fost recunoscuți oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, având posibilitatea să studieze la școală în limba maternă, cei din Valea Timocului, deși mai numeroși, sunt numiți vlahi de către autoritățile sârbe și nu au beneficiat niciodată de drepturi specifice minorităților naționale.
La 1 martie 2012, România a condiționat acordarea statutului de țară candidată la UE pentru Serbia de semnarea unui protocol privind minoritățile între București și Belgrad, care stipulează „măsuri concrete de protejare a drepturilor și identității persoanelor aparținând minorității române din Republica Serbia, inclusiv a persoanelor aparținând acestei minorități din Valea Timocului”. Printre angajamentele luate de autoritățile sârbe se numără asigurarea dreptului de educație în limba maternă, acordarea autorizațiilor de construire a unor biserici. Belgradul nu a făcut nici un progres semnificativ în acest sens, mai mult, continuă, potrivit reprezentanților românilor de aici, să facă presiuni asupra membrilor comunității românești din Timoc.
Referindu-se la parcursul european al țării sale și la condițiile ce trebuie îndeplinite, premierul sârb Ivica Dacic a declarat săptămâna trecută că „țara noastră vrea ca aderarea să fie și rapidă, și de calitate”.
Conferința interguvernamentală care se va desfășura mâine, la Bruxelles, demonstrează angajamentul UE față de aderarea Serbiei, susțin eurodeputații, însă Belgradul „ar trebui să mențină ritmul reformelor, care reprezintă un indicator-cheie al unui proces de integrare de succes, și să răspundă așteptărilor cetățenilor sârbi privind o aderare lipsită de obstacole”. Totodată, textul apreciază abordarea constructivă a Serbiei în relațiile cu vecinii săi, eurodeputații făcând un apel și la statele care nu au recunoscut independența Kosovo (printre care și România), să o facă „fără întârziere”, întrucât ar avea un impact pozitiv în această regiune.
