În 18 iulie 1976, la Jocurile Olimpice de la Montreal, Nadia Comăneci devenea prima gimnastă din istorie care primea nota 10 într-o competiție olimpică. Performanța sportivei române, obținută la doar 14 ani, a schimbat pentru totdeauna istoria gimnasticii și a consacrat România pe scena sportului mondial.
La momentul participării la competiția olimpică de vară din Canada, Nadia Comăneci era deja una dintre cele mai valoroase gimnaste ale lumii. Cu un an înainte, la doar 13 ani, câștigase patru medalii de aur la Campionatele Europene de la Skien, iar în primăvara anului 1976 obținuse deja două note de 10 la American Cup International Gymnastics de la New York.
La Montreal, în cadrul concursului pe echipe, exercițiul executat de Nadia Comăneci la paralele inegale a schimbat definitiv istoria gimnasticii.
După evoluția impecabilă a sportivei, tabela electronică a afișat nota 1.00, deoarece fusese programată să indice maximum 9.99, organizatorii neanticipând posibilitatea acordării notei maxime.
Șapte note de 10
Momentul a fost descris de jurnalistul Ioan Chirilă în volumul Nadia, publicat în 1977. Autorul redă și mărturia antrenorului Nadiei Comăneci, Béla Károlyi, despre reacția publicului după afișarea notei.
„Și deodată, cum avea să scrie mai târziu Károlyi, s-a prăbușit Niagara peste sala Forum. Ultimul lucru pe care l-am văzut a fost apariția notei pe tabela electronică, acel 1.00, din lipsă de prevedere, care a făcut înconjurul lumii. Apoi totul s-a transformat într-un tumult. Nadia a ieșit, în sfârșit, din carapacea sa și a ridicat brațele sus, oferind fotoreporterilor și operatorilor cea mai adevărată imagine a victoriei”.
„Primul 10! Faimoasa lipsă de prevedere a computerului de la Montreal care nu și-a programat nota zece. Un copil, Nadia Comăneci, l-a obligat, zâmbind, să-și recunoască greșeala”, a mai scris jurnalistul în volumul său.
La Montreal, Nadia Comăneci a obținut în total șapte note de 10, patru la paralele inegale și trei la bârnă, și a încheiat competiția cu trei medalii de aur (individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint cu echipa României și o medalie de bronz la sărituri.
O gimnastă perfectă
Presa internațională a numit-o în acele zile „Zeița de la Montreal” și „Perfect Nadia”, iar publicații precum Newsweek, Time și Sports Illustrated i-au dedicat ediții speciale, cu titluri precum „S-a născut o stea!”, „Este perfectă!” și „A acaparat spectacolul!”.
Patru ani mai târziu, la Jocurile Olimpice de la Moscova, Nadia Comăneci și-a confirmat statutul de lider al gimnasticii mondiale, cucerind două medalii de aur (la bârnă și sol) și două medalii de argint (la individual compus și sărituri), contribuind totodată la medalia de argint obținută de echipa României.
Potrivit „Enciclopediei Educației Fizice și Sportului din România”, Nadia Comăneci „a fost considerată o gimnastă perfectă, un adevărat fenomen, impunându-se prin grație, precizie, armonie, simț artistic, amplitudine și îndrăzneală în abordarea unor elemente de mare dificultate”.
Anul Nadia Comăneci
Aniversarea semicentenarului primului 10 olimpic este marcată și prin declararea anului 2026 drept „Anul Nadia Comăneci”, instituit printr-o lege promulgată de Președintele României.
Este pentru prima dată când un sportiv român va avea un întreg an dedicat activității sale, potrivit Mediafax.
Cu această ocazie, Președintele României, Nicușor Dan, a decorat-o în data de 30 mai 2026 pe fosta mare campioană olimpică cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce, cea mai înaltă distincție acordată de statul român.
Foto credit: Olympics.com
