Serbarea de la Putna evocată la București: lumină adusă din trecut pentru cei din viitor

Parohia Batiștei din Capitală a găzduit vineri evenimentul „Evocare”, dedicat Serbării de la Putna 150. Continuitatea unui ideal (14-17 august 2021). Discuția a fost moderată de Teodora Stanciu, jurnalist cultural la Radio Trinitas. Au vorbit monahi ai Mănăstirii Putna, poeta Ana Blandiana, un reprezentant al tinerilor implicați în serbare și autorul unui roman despre Ciprian Porumbescu. 

La început, părintele paroh Mihai Iliescu a prezentat celor de față istoria bisericii.

Apoi Teodora Stanciu a menționat că evenimentul a fost organizat pentru a transmite mai departe idealul de unitate și identitate românească.

Dar în ce constă în mod profund identitatea românească? Acad. Ioan-Aurel Pop a explicat într-un mod sintetic și profund aceasta în discursul susținut la Serbarea de la Putna după Sfânta Liturghie de hramul mănăstirii: „Patria noastră trebuie să fie credința noastră”. Cum se cunoaște și se trăiește ea?

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dat răspunsul în cadrul dialogului cu tinerii participanți la Congresul Studențesc Aniversar din 16 august de la Putna: „Secularizării actuale nu i se poate răspunde decât printr-o sfințenie mai intensă a vieții”.

Învierea interioară duce spre comuniune                

Prezent la evenimentul de vineri, Protos. Dosoftei Dijmărescu, monah al Mănăstirii Putna și exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a spus că Serbarea de la Putna și Congresul Studențesc Aniversar din acest an au reprezentat „o lumină adusă din trecut spre prezent, pentru a fi dăruită celor din viitor”.

El a remarcat că, din impresiile împărtășite de tinerii participanți la serbarea din acest an, câteva cuvinte ies în evidență: „împreună”, „înviere” și „Împărăția lui Dumnezeu”. Monahul relatează mărturia unei tinere că la serbare a simțit cel mai profund ce înseamnă „împreună”.

„Iar termenul de înviere apare ca un simțământ, o cunoaștere a locului unde ne-a așezat Dumnezeu, care este totodată o cunoaștere a sufletului nostru și a chemării pe care ne-o face Dumnezeu pentru a trăi în aceste spații: familial, etnic, național, al întregii lumi și, până la urmă, pentru a pregăti Împărăția lui Dumnezeu. Civilizația spiritului este chemată să formeze spațiul public, pentru ca spațiul public să-și împlinească rostul său de mediu al comuniunii între oameni și între oameni și Dumnezeu”. La rândul ei, și cultura din spațiul public este chemată să contribuie la înălțarea spirituală.

Urna din 1871 transformată în Candela din 2021

„Caracterul aniversar al Serbării 2021 nu a însemnat un festivism fără fond, ci o căutare profundă a unui fond actualizat astăzi”, a mai spus monahul. „Studenții de la 1871 au dat un răspuns la confruntarea cu modernitatea printr-o asumare a modernității într-un spirit al înaintașilor. Astăzi același tip de răspuns trebuie dat.”

Părintele a explicat pentru Basilica.ro: „Dacă, la 1871, chemarea a fost spre unitate culturală, spre realizarea unității pe cale culturală, în 2021 am avut sentimentul că, fără ca cineva să își propună explicit, Serbarea a fost o chemare spre unitate duhovnicească, spre realizarea unității pe calea duhovnicească – idealul unității este un dar de sus, pe care îl simți ca o chemare și apoi lucrezi continuu spre el, căci doar în măsura în care reușești să îi porți smerit și jertfelnic pe ceilalți în inima ta și să te înfățișezi lui Dumnezeu unit cu ei poți lucra cu adevărat spre unitatea exterioară; deci am avut sentimentul că a fost o chemare către a lucra duhovnicește spre realizarea unității”.

„Față de cei de la 1871, care au continuat în forme moderne ce era civilizația românească de până atunci, astăzi îi avem ca înaintași și pe Pr. Dumitru Stăniloae, pe Pr. Cleopa Ilie și părinții duhovnicești din secolul XX; se poate și trebuie clădit și pe baza lor, adică mai adânc. Aceasta am văzut în urna transformată în candelă: urna dăruită de studenții din 1871 a fost modelul pentru candela dăruită de studenții din 2021”, a mai precizat monahul.

„Evenimentul în sine a reprezentat un reper pentru foarte mulți participanți la fața locului, dar și pentru foarte mulți privitori online. Această actualizare a unor lumini din trecut pentru a da naștere la puterea de a căuta lumina în viitor cred că a caracterizat evenimentul”, a concluzionat Părintele Dosoftei Dijmărescu.

Ana Blandiana: Patriotismul ca rugăciune pentru înaintași

După Colocviul „Eminescu și Putna”, care a încheiat serbarea, Ana Blandiana prezintă distincția eparhială la statuia lui Eminescu din incinta mănăstirii, alături de Protos. Dosoftei Dijmărescu, Teodora Stanciu și alți invitați. Foto: Mănăstirea Putna

Plecând de la vizionarea câtorva fragmente video de la Serbare, proiectate pentru cei prezenți, poeta Ana Blandiana a spus că serbarea din acest an a constituit un arc peste timp și a vorbit despre vizita la Putna în urmă cu 50 de ani.

În 1971, s-au împlinit 100 de ani de la Serbarea din 1871, dar nu a fost organizat nimic oficial. Însă scriitorii au plecat în grupuri mici, fără să știe unul de celălalt, spre mănăstire: „Țin minte cât de mirați am fost când ne-am descoperit atât de mulți veniți fiecare pe cont propriu”.

„Ștefan cel Mare era personajul principal, ctitorul Putnei, dar noi eram acolo pentru Eminescu”, a spus scriitoarea. „Eminescu a fost, în aproape jumătate de secol de comunism în România, un fel de emblemă a rezistenței.” Împotrivirea nu era una politică, a precizat ea, ci una „în numele valorilor. Iar Eminescu era valoarea supremă”.

Scriitorii veniți în 1971 au găsit pe dealurile din jurul mănăstirii mii de țărani în costume naționale, cu ștergare albe întinse pe care erau puși colaci și colivă – parastase pentru Ștefan cel Mare. „Deci, la 100 de ani de la Serbarea de la Putna, țăranii din Bucovina făceau parastas pentru Ștefan cel Mare”, a subliniat poeta.

Serbare la Mănăstirea Putna în 1966, la 500 de ani de la punerea pietrei de temelie a mănăstirii. Ana Blandiana a ajuns în 1971 și a văzut același spectacol al comuniunii în rugăciune cu înaintașii. Sursa foto: Ziarul Lumina

„Pentru mine nu există o întâmplare care să definească mai bine noțiunea de patriotism, de legătură cu trecutul, de izvorâre, de recunoaștere că noi înșine ieșim din acel trecut, decât ceea ce făceau  acolo țăranii. Acesta cred că a rămas momentul suprem. A fost un moment de fericire, de mare mândrie că așa suntem noi.”

Apoi, poeta a povestit vizita cu totul specială la Mănăstirea Sihăstria Neamțului și întâlnirea cu Părintele Cleopa, care a devenit un reper al vieții sale.

Ana Blandiana a spus că cel mai frumos moment al Serbării de la Putna din acest an a fost întâlnirea Patriarhului Daniel și a Președintelui Academiei cu tinerii participanți la Congresul Aniversar.

A fost „un moment în care declarațiile de dragoste de țară nu sunau ca în anii ceaușiști, pentru că acesta e cel mai mare risc. Atât de mult au fost repetate și umplute cu conținuturi false, încât am ajuns să ne fie frică să le repetăm și trebuie ca arderea noastră interioară să fie extraordinară, pentru ca să reușim să trecem de acest handicap. Ei bine, acea întâlnire, care a durat aproape trei ore, mi s-a părut adevărată, ceea ce îmi dă speranțe”.

Imagine de la Congresul studențesc Aniversar. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu

Eminescu a purtat flacăra aprinsă de preotul Iraclie Porumbescu

Profesorul universitar Adrian Lesenciuc, autorul romanului Balada, a povestit ce a descoperit documentându-se pentru carte: preotul Iraclie Porumbescu, tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu, a aprins primul scânteia Serbării de la Putna, după ce a asistat la deschiderea mormântului Sf. Ștefan cel Mare, în 1856.

Preotul a propus în mai multe publicații să se organizeze o serbare națională la Putna în 1857, iar aceasta să aibă un erou fondator: Sf. Ștefan cel Mare.

„A realizat că, pentru a duce mai departe lumina de la Mănăstirea Putna, e nevoie să se facă o serbare națională care să le aducă aminte oamenilor că sunt lucruri pe care le împărtășesc, că există ceva ce pot pune în comun, iar acel lucru este sufletul lor românesc”, a spus scriitorul.

Aceasta se va împlini abia în 1871, de către generația lui Eminescu, iar fiul său, Ciprian, se va implica foarte mult în organizare.

Retragerea cu torțe de pe Dealul lui Ștefan a avut loc după Congresul Studențesc Aniversar. Foto: Serbarea de la Putna / Echipa Media

Tinerii reprezintă 100% din populația viitoare a țării

Protos. Gherasim Soca a prezentat concursurile de creație ale Serbării de la Putna 2021 și lucrările câștigătoare. El a remarcat că idealurile și însuflețirea tinerilor participanți din acest an au fost aceleași cu ale tinerilor din 1871 și a citat o afirmație făcută de Spiru Haret, fondatorul învățământului românesc modern, la începutul secolului al XX-lea, dar importantă și astăzi: copiii și tinerii sunt acum 10% din populația țării, dar 100% din populația viitoare a României.

Iulian Tomeac, Președinte ASCOR Iași, a vorbit despre valorile tinerilor și rolul de catalizator de atitudini al Serbării de la Putna din acest an.

El a citat mărturia unei românce care a participat din Statele Unite: „Recunosc, visez de câțiva ani să mă întorc în România, dar niciodată nu m-am hotărât. Ei bine, această serbare m-a făcut să realizez că, dacă România este țara mea și o iubesc, înseamnă că am și o responsabilitate față de ea. Adică această serbare m-a convins să mă repatriez.”

„Valorile spre care tind sufletul tinerilor de azi sunt aceleași ca ale celor din 1871. Prin intermediul Serbării de la Putna am aprofundat aceste valori și noi, cei de azi”, a spus Iulian Tomeac. „Valorile nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc către ceva, un mijloc către Dumnezeu. Odată ce ne apropiem de Dumnezeu, ne apropiem și unii față de alții.”

Fotografie de grup după congres, alături de Părintele Patriarh Daniel și Starețul Melchisedec Velnic. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu

„Noi, oamenii, ne asociem, ne ridicăm împreună, chiar și în Evanghelii, majoritatea învierilor pe care le face Mântuitorul sunt făcute asupra tinerilor, adică tinerețea este o perioadă a învierii. Dacă suntem împreună, reușim să facem lucruri frumoase. Ar trebui să se repete astfel de evenimente, pentru a le reaminti tinerilor ce pot să facă dacă sunt uniți”, a concluzionat președintele ASCOR Iași.


Seria de manifestări „Serbarea de la Putna – 2021. Continuitatea unui ideal”, desfășurată sub egida Patriarhiei Române și a Academiei Române, a marcat 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni, organizată la Mănăstirea Putna de generația lui Eminescu, care a lansat un apel la unitatea culturală a românilor. Manifestările au readus în atenția românilor actualitatea idealului de unitate și rolul tinerilor în continuarea acestuia.

Vezi și:

Foto credit: Trinitas TV / Anton Motoc

Comentarii Facebook


Știri recente

IPS Nifon a vorbit în Comisia Europeană despre modul în care Biserica a ajutat milioane de refugiați ucraineni

Înaltpreasfințitul Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Mitropolit onorific și exarh patriarhal, a participat vineri la Bruxelles la întâlnirea reprezentanților Bisericilor și organizațiilor religioase cu liderii europeni în care a evidențiat implicarea Bisericii în ajutorarea refugiaților ucraineni.…