Denumirea populară a lunii februarie, „Făurar”, provine de la faur, adică timpul în care se ascuțeau unelte, ceea ce sugerează începutul pregătirilor pentru muncile agricole. Astfel, sărbătorile lunii februarie sunt legate, în principal, de începutul noului an agricol. În prima zi a lunii se face pomenirea Sfântului Mucenic Trifon. Potrivit unei vechi tradiții, în unele părți ale țării sunt oficiate slujbe de binecuvântare a viilor și livezilor, pentru a aduce roadă bogată și a fi ferite de vreme rea.
La 2 februarie Biserica prăznuiește „Întâmpinarea Domnului”. A doua zi după acest Praznic Împărătesc, Biserica face pomenirea celor care au luat parte la acest eveniment, Dreptul Simeon și Sfânta Prorociță Ana.
Miercuri, 8 februarie, îl cinstim pe Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat, iar două zile mai târziu, pe Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie.
Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron este pomenit de creștinii ortodocși la 17 februarie. Ostașul martir a fost cinstit de creștinii de pretutindeni încă din secolul al IV-lea și este ocrotitotorul a numeroase lăcașuri de cult din Patriarhia Română.
Sfântul Sfințit Mucenic Policarp, Episcopul Smirnei, este pomenit la 23 februarie.
În a 24-a zi a acestei luni, în calendarul bisericesc începe perioada Triodului. Numită și perioada prepascală, Triodul precede perioada Penticostarului – cele opt săptămâni de la Paști și urmează perioadei celei mai lungi, a Octoihului. Este un interval de timp pentru pregatire, de pocăință pentru întampinarea celei mai mari sărbători creștine, Învierea Domnului. Zilele de miercuri si vineri din prima săptămână a Triodului sunt zile cu harți, în care nu se postește.
Luna februarie se încheie cu pomenirea a doi sfinți străromâni. În ultima zi a lui făurar, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Cuvioși Ioan Casian Romanul și Gherman din Dobrogea. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat generalizarea cultului celor doi sfinți în anul 1992, cu dată de prăznuire la 29 februarie, iar când nu sunt ani bisecți, la 28 februarie.