Arhiepiscopul Varsanufie al Râmnicului s-a rugat joi, 20 februarie 2020, pentru sufletele romilor trecuți la Domnul în timpul lagărelor, deportărilor și robiei.
De asemenea, au fost comemorați voievozii și clericii români care i-au sprijinit cultural și spiritual pe romi, de-a lungul veacurilor. Răspunsurile liturgice, unele în limba romani, au fost oferite de membrii Corului Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea.
La finalul slujbei, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie a rostit cuvântul intitulat „Implicare neobosită și necesitate misionară în pastorația rromilor”.
Ierarhul a reliefat rolul Bisericii Ortodoxe Române în dezrobirea țiganilor din Țările Române și eforturile depuse de slujitorii Bisericii pentru integrarea și ajutorarea culturală și spirituală a comunității rome.
Cuvântul integral:
„Rromii sunt atestați documentar pentru prima dată pe teritoriul patriei noastre în anul 1385, într-un act emis pentru Mănăstirea Tismana de Dan I, voievodul Ţării Româneşti. Robia rromilor, ca și sclavia din primele secole creștine, erau realități sociale structurale. Biserica s-a format în cadre sociale pe care nu le controla, nu le contesta fățiș, dar nici nu le aproba.
Biserica Ortodoxă Română, potrivit tradiţiei sale multimilenare, dintotdeauna a militat pentru libertatea oricărui om care poartă în el chipul lui Dumnezeu. Trebuie să reamintim că Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, ocrotitorul Râmnicului, în Aşezământul său, cerea cu hotărâre ca preoţii din Ţara Românească să cerceteze pe rromi, să le facă slujbe, pentru că sunt creştini botezaţi în numele Sfintei Treimi, ca şi ceilalţi credincioşi.
În anul 1746, un alt mitropolit al Ţării Româneşti, Neofit Cretanul, a hotărât şi impus dezrobirea rromilor de pe moşiile mănăstireşti şi mitropolitane, intrând în conflict cu marea şi mica boierime din Țările Române, stând împotriva poftei de înrobire nu numai a rromilor, dar şi a românilor, deopotrivă.
Este cunoscut faptul că Biserica a avut preocupări în mod activ pentru dezrobirea rromilor prin strădaniile mitropolitului Nifon II al Țării Românești, cel care a fost implicat şi în procesul de unire a Principatelor, dar şi prin arhimandritul de etnie rromă Ioasaf, stareţul Mănăstirii Snagov.
Incluziunea socială a romilor, o preocupare permanentă a Bisericii Ortodoxe Române.https://t.co/zDdUcGfGwL pic.twitter.com/WdUMSSwulL
— Basilica.ro (@AgentiaBasilica) August 2, 2019
În programul Revoluţiei de la 1848, de asemenea, se solicita dezrobirea romilor. Arhimandritul Ioasaf Snagoveanul, bursierul și ucenicul Sfântului Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Românești, a fost ales membru în Comisia pentru dezrobirea rromilor, dimpreună cu Cezar Bolliac şi Petrache Poenaru, fapt pentru care a fost exilat din Ţara Românească, ajungând mai apoi la Paris, unde a înfiinţat în anul 1853 prima capelă românească.
Arhimandritul Ioasaf Snagoveanul, om de cultură, a editat pentru prima oară Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie (București, 1843) și a elaborat câteva manuale școlare: Istoria Vechiului Testament (1839); Istoria Noului Testament (1842); Prescurtare din Istoria Vechiului și Noului Testament (1842, ajunsă la a opta ediție), iar la Paris, un Catehism în limba franceză (1870).
Cu totul remarcabilă este la începutul secolului al XX-lea atitudinea arhimandritului Calinic Constantin Şerboianu de la Cernica, de asemenea de etnie rromă, care a scris mai multe lucrări despre rromi, înființând și conducând Asociaţia Rromilor din România și lucrând pentru emanciparea lor prin înfiinţarea unei Universităţi populare speciale.
De asemenea, s-a ostenit să înfiinţeze cooperative meşteşugăreşti, specifice îndemânării rromilor, aceștia fiind foarte talentaţi, după cum se vede şi astăzi, de la muzică şi până la meşteşugurile cele mai pretenţioase.
Arhimandritul Calinic a desfăşurat o activitate misionară intensă, fiind autorul a trei cărţi şi a peste 40 de articole publicate în diverse periodice din epocă, cea mai importantă fiind Țiganii – Istorie, etnografie, lingvistică, gramatică și dicționar, publicată în anul 1930 în limba franceză la prestigioasa editură pariziană Payot”.
La final, IPS Varsanufie a evidențiat lucrarea Arhiepiscopiei Râmnicului pentru romi, prin înființarea unui Departament de catehizare a rromilor, primul de acest fel în Patriarhia Română, condus de pr. inspector Dorin-Nicolae Buda. Vezi mai multe despre cele 9 proiecte sociale și culturale derulate de acest departament pe site-ul oficial al Arhiepiscopiei Râmnicului.
Foto credit: Arhiepiscopia Râmnicului
