Romfilatelia promovează patrimoniul românesc printr-o emisiune de mărci poştale

Romfilatelia a introdus în circulaţie recent emisiunea de mărci poștale România, un tezaur european, emisiune care promovează valorile incontestabile ale ţării noastre, care s-a remarcat atât în Europa, cât și în întreaga lume, prin bogatul său patrimoniu cultural, spiritual și știintific.

Emisiunea a fost pusă în circulaţie în contextul preluării Președinţiei României la Consiliul Uniunii Europene începând cu data de 1 ianuarie 2019, informează Romfilatelia.

Constantin Brâncuşi

Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei, veţi descoperi personalitatea celui mai mare sculptor român, care a marcat secolul XX, titan al artei mondiale, Constantin Brâncuși (1876 – 1957).

Adept al sculpturii moderne abstracte, Brâncuși a influenţat și revoluţionat, definitoriu și unanim recunoscut, sculptura. Lucrările lui în bronz și marmură sunt caracterizate printr-o formă pură, elegantă și reţinută, dar și printr-o finisare rafinată.

Pasionat de sculptura în lemn, a realizat numeroase lucrări, unele de inspiraţie folclorică, și a sculptat adesea prototipuri în lemn, pentru lucrări, executate mai târziu în alte materiale.

Recunoașterea internaţională a lui Brâncuși a venit rapid, iar lucrările sale, precum Pasăre în văzduh, Domnișoara Pogany sau Prinţesa X, au devenit pașaportul său pentru marile expoziţii de sculptură din lume. O creaţie de excepţie o reprezintă genialul complex sculptural de la Târgu Jiu, dominat de Coloana fără sfârșit.

Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris Centre Pompidou găzduiește un număr important de lucrări ale artistului.

Bucureşti

București, parte a provinciei istorice Muntenia, menţionat pentru prima dată acum 560 de ani (în 1459) și capitală a României din 1862, important centru politic, economic, comercial și turistic, se remarcă prin arhitectura sa, care reflectă istoria variată a orașului printr-un amestec armonios între tradiţional și modern.

În perioada interbelică, influenţele franceze în cultura și în arhitectura elegantă a orașului i-au adus acestuia supranumele de „Micul Paris”.

Ateneul Român

Ateneul Român, construit în stil baroc între anii 1886-1888, monument inclus pe lista Patrimoniului European, una dintre cele mai frumoase clădiri ale Bucureștilor, simbol al culturii române, care găzduiește astăzi Filarmonica „George Enescu”, este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,60 lei.

Sculpturile decorative executate de artiști italieni și germani, holul vast cu cele douăsprezece coloane dorice de metal îmbrăcate în stuc roz-stins, precum și cele patru scări interioare ce conduc către sala de concerte, impresionează prin fast.

De asemenea, faţada clădirii expune medalioane realizate în mozaic cu figurile unor domnitori de seamă: Alexandru cel Bun, Neagoe Basarab, Vasile Lupu, Matei Basarab, precum și imaginea figurii Regelui Carol I.

Henri Coandă

Considerat unul dintre cei mari mari inventatori ai secolului XX, cel care a revoluţionat industria aeronautică, Henri Coandă (1886 – 1972), inginer și fizician român, este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,90 lei.

De-a lungul carierei sale, Henri Coandă s-a distins printr-o uimitoare creativitate, concretizată în peste 250 de brevete, cu aplicaţii în cele mai diverse domenii care i-au adus numeroase premii internaţionale și titluri academice.

La cel de-al doilea Salon Internaţional de Aeronautică de la Paris din 1910, expune turbopropusorul său, primul avion cu reacţie, premergătorul avioanelor turboreactoare din zilele noastre, prin care Henri Coandă devine părintele aviaţiei cu reacţie.

În perioada Primului Război Mondial, a inventat rezervoare pentru hidrocarburi construite din beton armat.

De asemenea, a descoperit materialul béton-bois, destinat prefabricatelor pentru construcţii, lista invenţiilor sale cuprinzând și tunul fără recul din dotarea avioanelor militare, proiectul unei instalaţii de desalinizare a apei marine etc.

Celebritatea lui Coandă se datorează descoperirii efectului mecanismului fluidelor, care astăzi îi  poartă numele. Astfel, Efectul Coandă, brevetat în 1934 sub denumirea Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid, a revoluţionat aeronautica.

Academician, inginer, pionier al aviaţiei și inventator, membru al Societăţii Regale de Aeronautică din Londra și al Academiei Române, Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic București, Henri Coandă a încetat din viaţă pe 25 noiembrie 1972.

Delta Dunării

Cel mai tânăr ținut al Europei, Delta Dunării, darul pe care fluviul l-a oferit României, a intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO, în anul 1991, ca Rezervaţie a Biosferei. Zona cuprinde una dintre cele mai întinse arii umede din lume, cu peste 400 de lacuri, păduri de stejari și frasin, dune de nisip și plaje sălbatice pe litoralul marin deltaic.

În Deltă s-a dezvoltat o floră acvatică variată și densă, cursurile principalelor braţe fiind mărginite de o perdea lată de sălcii, în timp ce pe portiunile de uscat (grinduri) s-au dezvoltat păduri de esenţe tari – stejar, frasin, jugastru.

În acest acest ţinut exotic cu peste 1.800 de specii de copaci și plante, se remarcă Pădurea Letea, cea mai veche rezervaţie naturală din România care se întinde pe cca 3.200 ha. Considerată „mica junglă“ a Deltei Dunării, aceasta este cea mai nordică pădure subtropicală și singurul loc în care se găsesc liane din Europa.

Fauna Deltei este deosebit de bogată cuprinzând peste 300 de specii de păsări, dintre care peste 70 migratoare – cormoranul, pelicanul, stârcul, lebăda, gâsca și raţa sălbatică – circa 40 de specii de mamifere – lupi, mistreţi, vulpi, vidre, nurci etc. – dar și peste 130 de specii de pești, o sursă importantă de hrană pentru păsările și mamiferele acvatice, precum și o importantă resursă știinţifică și economică – nisetru, morun, cegă, scrumbie, șalau, stiucă etc.

Timbrul cu valoarea nominală de 3 lei redă unul dintre peisajele mirifice ale Deltei Dunării.

Palatul Culturii din Iaşi

Orașul Iași, reper istoric și cultural al poporului român, locul unde acum peste 160 de ani apărea prima marcă poștală românească, celebrul cap de bour, găzduiește în centrul său o adevărată bijuterie arhitectonică, Palatul Culturii, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei.

Cunoscută iniţial sub numele de Palatul de Justiţie și Administraţie, construcţia este concepută în stilul palatelor comunale din Europa de Vest, care îmbină mai multe stiluri arhitecturale: neogotic, romantic și neobaroc.

Ceasul cu trei cadrane din turnul clădirii, decorate cu mici vitralii reprezentând cele douăsprezece zodii, încadrat de plăieși în costume naţionale, după modelul oștenilor pictaţi la castelul Peleș.

Astăzi, în Palatul Culturii din Iași are sediul Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, unde se află alte patru muzee naţionale – Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Știinţei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic al Moldovei.

Parcul Naţional Retezat

Timbrul cu valoarea nominală de 12 lei ilustrează cea mai importantă rezervaţie naturală montană din România, Parcul Naţional Retezat.

Comitetul MaB (Omul și Biosfera / Man and Biosphere) UNESCO, la a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă, Paris 1979, a desemnat Parcul Naţional Retezat ca Rezervaţie a Biosferei, confirmând încă o dată bogăţia inestimabilă a ţării noastre.

Locuri încă neatinse de om, peste 20 de piscuri mai înalte de 2.000 de metri, 80 de lacuri și tăuri în care se oglindește cerul albastru, flori, gheţari, peșteri, animale în sălbăticie, păduri întinse – toate se adună într-o lume fremătând de viață, într-un monument unic al naturii: Parcul Naţional Retezat.

Foto credit: Romfilatelia

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente