PS Varlaam Ploieșteanul s-a rugat pentru făuritorii Unirii Principatelor: Dar al lui Dumnezeu și moștenire a înaintașilor

Independența statală și unitatea românilor reprezintă un „dar al lui Dumnezeu și o moștenire a înaintașilor noștri”, a spus vineri Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal.

Din aceasta „decurge și îndatorirea fiecăruia dintre noi de a cultiva și promova unitatea noastră – unitatea de limbă, unitatea spirituală, unitatea de credință – indiferent unde ne-am afla, păstrând în felul acesta această sacră moștenire”, a adăugat ierarhul, care a oficiat cu acest prilej o slujbă de Te Deum la Catedrala Patriarhală.

„Astăzi, la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, s-a făcut rugăciune pentru veșnica odihnă a sufletelor făuritorilor Unirii de la 1859, începând cu Domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, cu mitropoliții celor două țări românești, și anume Sofronie Miclescu al Moldovei și Nifon Rusailă al Țării Românești, precum și ale tuturor celor care acum 166 de ani s-au străduit pentru realizarea acestui vis: darul unității noastre naționale.”

„Iar acum, după Sfânta Liturghie, am făcut această slujbă de Te Deum, sau de mulțumire, adusă lui Dumnezeu cel în Treime închinat, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, pentru acest dar deosebit al unității pe care a binevoit să ni-l dăruiască”, a continuat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

Unitatea oamenilor, semn al prezenței harului Duhului Sfânt

PS Varlaam Ploieșteanul a oficiat un Te Deum la Catedrala Patriarhală vineri, 24 ianuarie 2024, de ziua Unirii Principatelor. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu

„Unitatea este un dar dumnezeiesc, este un dar ceresc. Și vorbim despre unitatea neamului omenesc, pentru că întreg neamul omenesc este zidit de Dumnezeu, Tatăl nostru Cel din ceruri, cum îl numește Dumnezeu-Mântuitorul nostru Iisus Hristos în Rugăciunea Sa Domnească.”

„Darul acesta al unității a fost de asemenea un dar al Mântuitorului Iisus Hristos, Care, în Grădina Ghetsimani, înainte de moarte, s-a rugat cu sudori de sânge pentru unitatea tuturor celor care vor crede în El. De aceea, semnul prezenței harului Duhului Sfânt întru noi este unitatea, este armonia, este conlucrarea și colaborarea”, a subliniat ierarhul.

„Iar lucrarea celui rău în lume este tocmai dezbinarea, sau ridicarea unora împotriva celorlalți, de aceea și numele celui rău, Diabolos, înseamnă cel care separă, cel care dezbină.”

Încununarea unui efort multisecular

Unirea Principatelor, în 1859, a reprezentat „încununarea unui efort multisecular”, a spus Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul vineri, 24 ianuarie 2024, de ziua Unirii Principatelor. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu

„Evenimentul de la 1859 – 5, respectiv 24 ianuarie – reprezintă încununarea unui efort multisecular”, a mai menționat părintele episcop vicar patriarhal.

„Într-o perioadă în care provinciile locuite de români au fost fie ocupate, fie s-au aflat sub suzeranitatea unor puteri străine, a imperiilor vecine – cel otoman, cel țarist sau cel habsburgic – nu s-a putut vorbi la noi de o deșteptare politică care să aibă ca urmare unitatea tuturor românilor într-un singur stat.”

„Însă a existat o deșteptare culturală și spirituală ai cărei mentori au fost slujitorii Bisericii, care au arătat întotdeauna că românii, indiferent în ce provincie trăiesc, se trag de la Râm, adică sunt de neam latin, că vorbesc o singură limbă, mărturisesc o singură credință – pe cea ortodoxă, au tradiții comune, au obiceiuri comune”, a continuat Preasfinția Sa.

„De aceea, Biserica a cultivat limba română în cult, deși ne aflam atunci sub jurisdicții bisericești străine – Țara Românească și Moldova sub a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol –, însă, spre sfârșitul secolului al XVII-lea, limba română era deja generalizată în Biserică. Iar tipăriturile în limba română, fie din Moldova sau din Țara Românească, au circulat în toate provinciile românești, mai ales în Transilvania, care era ocupată de Imperiul Austro-Ungar, Habsburgic.”

„Și lucrul acesta a însemnat instrumentul cel mai puternic al cultivării și păstrării unității noastre de limbă, de cultură, de tradiții”, a subliniat ierarhul.

Biserica a cultivat unitatea culturală

Făuritorii Unirii Principatelor au fost pomeniți vineri, 24 ianuarie 2024, la liturghia de la Catedrala Patriarhală. Aceasta a fost urmată de o slujbă de mulțumire. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu

„Au circulat dintr-o provincie în alta nu numai negustorii, oierii, și oamenii care se mutau dintr-un loc în altul, ci mai ales pictorii bisericești, preoții și călugării care au lucrat, de origine dintr-o anumită provincie, în celelalte provincii. Și, în felul acesta, există o unitate și a artei noastre bisericești”, a mai precizat Preasfinția Sa.

În a doua parte a cuvântului, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a descris implicarea civică a oamenilor Bisericii în realizarea actului Unirii Principatelor.

„Să ne învrednicească Bunul Dumnezeu să trăim la nivelul demnității înaintașilor noștri, care, iată, prin eforturi deosebite, printr-o lucrare susținută, desfășurată de-a lungul secolelor, ne-au lăsat nouă o țară unită, care este astăzi în forma pe care o avem, dar care este, pe de o parte, darul lui Dumnezeu și darul lor”, a încheiat episcopul vicar patriarhal.

Membrii Grupului psaltic Tronos au cântat Hora Unirii la finalul slujbelor oficiate la Catedrala Patriarhală vineri, 24 ianuarie 2024, de ziua Unirii Principatelor. Foto: Basilica.ro / Mircea Florescu

Slujirea s-a încheiat cu un scurt recital de cântece patriotice susținut de membrii Grupului pasltic Tronos al Catedralei Patriarhale.


De la ora 10:00, pe Dealul Patriarhiei a avut loc și o ceremonie militar-religioasă de depunere de coroane la statuia Domnitorului Unirii, Alexandru Ioan Cuza. Au participat preoți militari, reprezentanți ai instituțiilor centrale și locale, precum și militarii Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” din Capitală.

Vezi și:

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu


Știri recente