Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, ne îndeamnă să avem curajul Sfântului Apostol Petru de a-i cere ajutorul lui Dumnezeu atunci când simțim că ne „cufundăm”, precum a făcut-o ucenicul Mântuitorului, în mijlocul furtunii.
În Duminica a 9-a după Rusalii, PS Nectarie a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnlui” Ițcani, din județul Suceava, unde a vorbit despre semnificația fragmentului evanghelic rânduit a fi citit în această zi. Preasfinția Sa a explicat că „această pagină a Evangheliei este și istoria fiecăruia dintre noi”.
„În corabia Bisericii, străbatem marea lumii acesteia, purtând în inimă dorul de țărmul veșniciei. Uneori vânturile se ridică, valurile ne izbesc, noaptea pare lungă, dar tocmai în acele clipe vine Domnul, chemându-ne să privim nu la furtună, ci la El”, a menționat PS Nectarie.
În momentele dificile ale vieții, suntem îndemnați să urmăm îndemnul apostolului, iar Hristos va veni la vremea potrivită.
„Când simțim că ne cufundăm, să avem curajul lui Petru de a striga: Doamne, scapă-mă! Și Mâna Lui, care a prins cândva mâna ucenicului pe mare, este aceeași care ne ridică și pe noi din adâncuri. El vine nu în clipa pe care o cerem, ci în ceasul pe care îl știe potrivit pentru mântuirea noastră”, a explicat Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului.
O istorie de peste șase secole
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Ițcani, Suceava – numită în vechime Mănăstirea lui Iațco – este menționată pentru prima dată în anul 1395, ea fiind ctitoria boierului Iațco.
În 1776, după ce Bucovina a trecut sub ocupație Austriacă, mănăstirea a fost desființată și biserica transformată în biserică parohială.
Lăcașul a fost închis între 1937 – 1950, lucrări de restaurare desfășurându-se în anii 80 și 90 ai secolului trecut. În 2004, biserica a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava.
În 2021, s-a decis restabilirea vieții monahale, după 245 de ani de întrerupere.
Foto credit: Gabriel Nițu
