Protos. Arsenie Irimiea, starețul mănăstirii bucureștene Schitul Darvari, a explicat duminică unde a greșit bogatul căruia i-a rodit țarina. Părintele stareț a vorbit despre „drama omului contemporan”, care „nu știe ce să facă cu binele și cu succesul pe care le trăiește”.
„Cum manageriezi succesul?” s-a întrebat părintele stareț în cuvântul de învățătură. „În zilele noastre, oamenii își doresc să iasă în plus cu toate. Și, când este să se întâmple, nu știi ce să faci cu ele.”
Părintele protosinghel și-a propus să răspundă la întrebarea: De ce îl face Dumnezeu pe om „nebun”, după ce i-a dat toate lucrurile, ca el să se bucure și să crească?
Tentația autosuficienței și falsitatea gândirii pătimașe
„Autosuficiența care se naște în tine când ești managerul darului lui Dumnezeu te face să fii nebun”, a subliniat starețul. „Nu e condamnată grija responsabilă, ci iluzia că, dacă ai suficient de mult, ești protejat.”
„Omul își obține liniștea prin control. Adică prin banii puși deoparte, prin relații, prin reputație, prin plan de carieră și prin asigurări”, a subliniat Protos. Arsenie Irimiea, amintind apoi mai multe pasaje din Sf. Scriptură în care profeții ne avertizează să nu ne punem încrederea în oameni și în lucruri.
„Bogatul privea la ceea ce nu avea. Avea roadele. Se gândea la profitul pe care l-ar fi obținut dacă ar fi putut să le protejeze printr-un hambar mai mare. Dar acela nu exista în realitate”, a explicat starețul de la Schitul Darvari. „Sf. Marcu Ascetul zicea: Să ai ochii în cap, că patima deformează înțelesul corect al lucrurilor.”
„Cu cât omul își mută mai mult credința, încrederea din Dumnezeu în celelalte lucruri, se neliniștește. Și omul, când se neliniștește, începe să aibă un dialog cu sine.”
Iluzia controlului și scenariile imaginare
Acest dialog interior nu este un păcat, dar importantă este atitudinea, a explicat Protos. Arsenie Irimiea: „Așa-ți dai seama dacă tu trăiești și te bucuri de darurile lui Dumnezeu în acord cu Dăruitorul”.
„Dumnezeu spune sufletului meu: Nebunule, oprește-te! Asta nu este viață.” Acest avertisment de la Dumnezeu apare pe fondul unui „dialog interior falsificat, în care omul își face singur scenariu fericirii, apoi se forțează să simtă ceea ce își spune”.
„Fericirea pe care și-a imaginat-o bogatul era de fapt o nebunie”, a continuat părintele stareț. „Omul, în dialogul lui interior, nu își pune o întrebare care este de o mie de puncte. Și întrebarea sună așa: Doamne, ce vrei să fac cu ceea ce mi-ai dat?”
„Iubiți credincioși, dacă răspunsul Domnului este: «Ca să-Mi slujești Mie»?” A subliniat Sfinția Sa. „Hristos are un obicei. Lovește în iluzia controlului prin confruntarea cu adevărul.”
Bogatul, centrat pe propriul succes
„Nu ești stăpânul timpului tău, ca să-ți construiești sensuri care pot să-ți fie luate într-o clipă. Noi ne îndoctrinăm cu propriul scenariu de fericire și ci obligația să strălucim”, a avertizat protosinghelul.
„Și atunci se pune totuși o întrebare: Nu trebuie să lucrez la viitorul meu? Ba da. Dar aș zice că numai și numai în dialog cu Dăruitorul, cu Cineva Care chiar poate să mă ajute. Bogatul nu voia să dăruiască, pentru că își canaliza toată forța sufletească pentru realizarea propriului succes.”
Noaptea în care ni se va cere sufletul
„O noapte vine peste toți. E noaptea în care Domnul i-a zis bogatului: Se va cere sufletul tău. Este o noapte de criză. E o noapte de blocaj. E o noapte de tulburare. E o noapte în care totul se zădărnicește”, a avertizat Sfinția Sa.
„Vrei, nu vrei, te vei întâlni cu noaptea aceea. Tot ce-am construit pare să nu mai facă față. Și eu ce voi face atunci? Eu voi face atunci, de nevoie, ceea ce nu am făcut de bună voie. Eu îmi voi da seama atunci ce să dau mai departe și ce să las din mine să plece.”
Starețul a mai spus că, pentru a se pregăti în avans pentru „noaptea” trecerii la cele veșnice, credincioșii ar trebui să se întrebe încă din această viață: Ce să simplific în mine, ca să mă eliberez?
Un răspuns propus de Protos. Arsenie Irimiea: „Eu o să încep să devin bogat în Dumnezeu”. Iar o întrebare corectă în dialogul interior al bogatului ar fi fost: Doamne, oare să dărâm hambarele și să fac hambare mai mari?
„Ce să fac cu darurile acestea?”
„Ți-a dat Dumnezeu darul, ca să te câștige”, a explicat starețul Schitului Darvari. „Darurile pe care vi le-a dat Dumnezeu sunt darurile prin care El Se roagă de voi să vorbiți cu El. Vă creează contextul, cadrul.”
„Nu te pun în încurcătură numai problemele. Te pun în încurcătură și darurile, și bunătățile”, a rezumat părintele stareț. De aceea, „când te vezi ieși pe plus, atunci trebuie să devii un mare rugător. Și, în felul acesta, în mod curios, lucrurile vor începe să se liniștească, să se îndrepte”.
În concluzie, Protos. Arsenie Irimiea le-a recomandat credincioșilor să-L întrebe pe Dumnezeu, în logica dialogului, recunoștinței și smereniei: Ce să fac cu darurile astea?
„Și Dumnezeu va zice: Vorbești cu Mine? Să vezi câte mai am să-ți dau. Acesta e doar începutul”.
Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Raluca Ene
