La Budapesta s-a desfășurat recent Conferința Asociației pentru Studii Misionare din Europa Centrală și de Est, informează „Ziarul Lumina”. În acest cadru s-au reunit teologi și profesori din Ungaria, Georgia, Rusia, Serbia, România, Polonia, Cehia, Bulgaria, Slovacia, Olanda, Marea Britanie, China, Estonia, Letonia, Belarus și Statele Unite ale Americii. Din partea României au participat pr. prof. univ. dr. Gheorghe Petraru și pr. lect. dr. David Pestroiu.
S-a încheiat conferința anuală a Asociației pentru Studii Misionare din Europa Centrală și de Est, organizată sub egida Universității Reformate ‘Karoli Gașpar’ din Budapesta. Reprezentanți ai unui număr considerabil de biserici, provenind din diferite contexte etnice și naționale, au prezentat modalitățile proprii prin care instituțiile creștine din țările de origine înțeleg să dezvolte și să își manifeste activitatea misionară. S-au expus din acest punct de vedere rapoarte regionale ale participanților, statistici, care conțin evaluarea obiectivă a activităților misionare din diferite spații geo-naționale.
Despre educația teologică din facultatea bucureșteană
Din partea României au participat pr. prof. univ. dr. Gheorghe Petraru, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă ‘Dumitru Stăniloae’ din Iași, și pr. lect. dr. David Pestroiu de la Facultatea ‘Patriarhul Justinian’ din București. S-au propus temele unor proiecte de cercetare misiologică posibile în viitorul apropiat, care să reunească într-o echipă omogenă de lucru misiologii adunați la acest eveniment. În prima secțiune, intitulată ‘Educația misiologică în centrul și estul Europei: starea actuală a lucrurilor, potrivit rapoartelor regionale ale participanților’, pr. lector dr. David Pestroiu a prezentat o lucrare cu titlul ‘Educația teologică bucureșteană: tendințe actuale în misiologie’, în care a vorbit pe larg despre curriculumul universitar și programa analitică aferentă disciplinei ‘Misiologie și Ecumenism’, predată în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă ‘Patriarhul Justinian’ din București. În cea de-a doua secțiune – ‘Proiecte curente și programe de cercetare în misiologie în centrul și estul Europei: un inventar comprehensiv potrivit rapoartelor regionale ale participanților’ -, pr. lector dr. David Pestroiu a susținut conferința intitulată ‘Strategii misionare în Ortodoxia românească astăzi’.
Reîntoarcerea la filonul pur al Filocaliei
‘Lumea actuală tinde să piardă contactul cu Biserica, cu Divinitatea, pe zi ce trece, mesajul religios este din ce în ce mai slab receptat, astfel încât constituie o provocare și o luptă continuă. Singura soluție eficientă a misiunii creștine o constituie reîntoarcerea la filonul pur al spiritualității filocalice, la trăirea plină de evlavie a misterului liturgic, la bucuria postului și rugăciunii, a contemplației mistice și a extazului comuniunii cu Hristos, pentru a rosti, împreună cu Sfântul Apostol Pavel, ‘nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește întru mine’. Numai așa pot fi contracarate cu succes ispitele unei lumi nihiliste, atacată din toate părțile de false religiozități de sorginte păgână. Nevoia de spiritualitate a omenirii a făcut ca, în spațiile occidentale vidate de orice trăire mistică profundă, să conducă la un succes foarte mare al fenomenelor precum yoga și meditația orientală, spiritismul, teosofia și antroposofia, sincretismele scientologice sau bahaiste etc. Lipsa de minime cunoștințe religioase a facilitat răspândirea, pe de o parte, a curentelor ateiste, iar pe de alta, proliferarea noilor mișcări religioase, a sectelor de tot felul, ba chiar a unor mari religii necreștine, precum islamul, hinduismul și budismul, care au deja destui aderenți în Occident.
Față de aceste provocări contemporane, considerăm extrem de importantă lupta permanentă și neobosită în parcursul misionar al Bisericii Ortodoxe Române, care ne așază la masa dialogului, dar ne și responsabilizează, în sensul de a face front comun în vederea depășirii, în unitate, a problemelor deloc ușoare cu care se confruntă creștinismul european în prezent’, a spus, printre altele, pr. lect. dr. David Pestroiu.
Misiunea femeii prin atitudine și educație
Structurat în două sesiuni distincte, evenimentul a reunit teologi, în general, și profesori de misiologie, în special, din Ungaria, Georgia, Rusia, Serbia, România, Polonia, Cehia, Bulgaria, Slovacia, Olanda, Marea Britanie, China, Estonia, Letonia, Belarus și Statele Unite ale Americii. Una din sesiuni fost dedicată femeilor implicate în varii activități misionare ale confesiunilor creștine aparținătoare. Discuțiile
s-au centrat pe teme generale legate de rolul și statutul femeii în contextul misionar al diferitelor biserici, de direcțiile de acțiune și educație misionară, de misiunea bisericilor în secularism și postmodernitate, de modalitățile de întărire a unității și comuniunii între denominațiunile creștine și managementul conflictelor etnice și religioase. De asemenea, de inovația doctrinară și liturgică protestantă a femeii-sacerdot, despre modul în care această realitate occidentală a fost receptată în arealul Europei Centrale și Răsăritene. România a fost reprezentată de prof. dr. Emanuela Pestroiu, director educațional al Centrului educațional social ‘Sfântul Haralambie’, care a susținut o prelegere cu titlul ‘Misiunea femeii creștine prin atitudine și educație’.
‘Pentru cei mai mulți dintre creștini, misiunea nu este un act ‘instituționalizat’, premeditat din punct de vedere eclesial, ci este – sau cel puțin trebuie să fie – un imbold permanent al fiecăruia. Misiunea trebuie să se situeze în capul listei de priorități al fiecărui gând ori gest, al fiecărei atitudini sau decizii a celui ce se declară pe sine creștin.
Pentru femeia creștină, milostenia, cumpătarea, etica în faptă, minte, atitudine și, nu în ultimul rând, abordarea cu dragoste a tuturor semenilor însumează mărci ale misiunii implicite, consemnând un modus vivendi la care fiecare creștin ar trebui să se raporteze. ‘Anevoie de aprins, dificil de întreținut și ușor de dus în ispita vrăjmașului, focul dăruirii de sine este ca o comoară ascunsă într-o țarină.’ Să înțelegem, deci, că putem vorbi de două moduri misionare: unul implicit și altul explicit. Pe de altă parte, modul explicit fundamental este misiunea prin cateheză – un act de comunicare prin care creștinul devine el însuși emițătorul și transmițătorul prin excelență al învățăturii de credință. Etalonul cotidian uman al misiunii, implicite și explicite, îl reprezintă misiunea sacerdotală și toate celelalte misiuni personale ale creștinilor i se subordonează acesteia.
Modul implicit îl include pe fiecare creștin, în măsura în care acesta poate să devină el însuși un model de umanitate. Iată de ce considerăm misiunea explicită, prin educație, ca fiind esențială și cel puțin la fel de importantă ca misiunea implicită, prin forța propriului exemplu existențial. Domeniul educațional este un tărâm al nesfârșitelor oportunități de manifestare a disponibilității și efervescenței misionare feminine. Iar creștinismul, în virtutea principiului biblic al preoției universale (I Petru 2:5), se revendică drept religia cea mai echitabilă din punctul de vedere al egalității de șanse (deopotrivă ale misiunii și ale salvării), acordate celor două genuri. Căci altitudinea statutului femeii în planul doctrinei creștine se măsoară în termenii realității scripturistice potrivit căreia femeia, prin Fecioara Maria, este născătoare de Dumnezeu… Așadar, cinstea atribuită femeii în creștinism este unică între toate celelalte religii ale lumii, fenomenul suprareal prin care Duhul Sfânt ‘o umbrește’ pe Maria echivalând cu o ridicare a acesteia în grad cu transcendentul. Pentru recunoașterea rolului său copleșitor în istoria mântuirii universale, femeia creștină nu avea nevoie, de pildă, de exagerarea misiunii sale firești prin instituirea, la unele culte neoprotestante, a sacerdoțiului feminin. Întrucât, cu toatele sunt, femeile, spiță din spița Mariei, care n-a avut nevoie a priori de harul unei astfel de hirotonii pentru a-l naște pe Hristos, Domnul nostru. Căci una este coborârea harului prin punerea mâinilor ierarhului asupra bărbatului consacrat (I Timotei 4:14., II Timotei 1:6), urmând hirotoniei celei din ‘veac după rânduiala lui Melchisedec’ (Evrei 5:6 și 10 și 6:20. Psalmi 109:4), și cu totul alta, de negrăit mai adâncă și mai tulburătoare în fața potențialului uman de pricepere a rațiunii divine (I Timotei 3:16), puterea energetică a harului Duhului Sfânt, care se pogoară la Bunavestire asupra Fecioarei (Luca 1:28-35). Sunt două procese sofianice distincte, ca modalități diferite de îndumnezeire a firii umane, dar care fiecare îl sprijină pe om în felul său pe calea spre theosis.
Așadar, rolul capital al femeii creștine este acela de motor al misiunii prin educație. De aceea, statistic vorbind, nu este deloc întâmplător faptul că majoritatea celor ce predau religia în țările în care aceasta din urmă face obiectul curriculumului școlar sunt femei.
În această ordine de idei, ‘în tradiția ortodoxă și în cea protestantă, soția sacerdotului îndeplinește un rol misionar deosebit, oarecum special în comparație cu femeile creștine cu statut laic”, sunt o parte din ideile pe care le-a susținut în discursul său prof. dr. Emanuela Pestroiu.
Chiar dacă au existat și puncte de vedere diferite în ceea ce privește rolul misionar al femeii creștine – ca simplă unealtă a Domnului pe Pământ, dar soție de preot – versus femeia-preot, acceptată de către unele confesiuni, concluzia a fost că rolul misionar al femeii este de o importanță covârșitoare. Cuvintele care au rămas pe buzele participantelor fiind ‘jertfă și dăruire – combustibil misionar’.
Misiologi în dialog
În ultima zi a simpozionului organizat de Universitatea Reformată ‘Karoli Gașpar’, misiologi renumiți din întreaga lume au conferențiat pentru un public numeros, format din studenți, teologi, intelectuali maghiari și cadre didactice. Tema generală a alocuțiunilor a fost ‘Viitorul educației teologice în secolul al XXI-lea în centrul și estul Europei, în lumina documentelor adoptate în cadrul conferinței ecumenice de la Edinburg 2010’. Pr. lector dr. David Pestroiu a ținut prelegerea ‘O perspectivă ortodoxă asupra provocărilor și șanselor în educația teologică’. Au mai rostit alocuțiuni: pr. prof. dr. Gheorghe Petraru – profesor de ‘Teologie Misionară și Apologetică’ la Facultatea de Teologie ‘Dumitru Stăniloae’ din Iași, prof. dr. Anne-Marie Kool, director al Institutului Central și Est European de Studii Misionare, și dr. Levente Horvath, președintele Fundației ‘Bonus Pastor’ din Cluj, dr. Sandor Bekesi, decanul Facultății de Teologie Reformată a Universității ‘Karoli Gașpar’ din Budapesta, prof. dr. Mihaly Kranitz, șeful Catedrei de dogmatică a Facultății de Teologie din cadrul Universității Catolice ‘Pazmany Peter’ din Budapesta, prof. dr. Darrell Guder, decan emerit al Seminarului Teologic Princeton din SUA.
Prezența României la acest congres a fost un real succes. În primul rând dovedim că Biserica Ortodoxă Română are un rol deosebit și o dorință arzătoare în a păstra intact filonul de credință al poporului român, și mai ales implicarea acesteia până la cele mai mici parohii pentru ajutorarea celor aflați în nevoie.
Proiectele misionare ale Patriarhiei Române
Pr. lect. dr. David Pestroiu, reprezentantul Facultății de Teologie din București, a descris generos proiectele de succes ale Patriarhiei Române, aflate în plină derulare: Centrul de Presă BASILICA, TV TRINITAS, Radio TRINITAS, publicațiile ‘Lumina’, Agenția de știri BASILICA. A înfățișat, de asemenea, implicarea misionară a Bisericii Ortodoxe Române în organizarea și susținerea a 394 de centre misionare și sociale.
Pr. lector dr. David Pestroiu a mai evidențiat hotărârea Sfântului Sinod ca fiecare an să fie dedicat unei teme de importanță majoră pastorală și misionară, asupra căreia să se concentreze cercetările teologice și manifestările academice cu impact național și internațional. S-au arătat, de asemenea, modificările aduse Statutului de Organizare și Funcționare al Bisericii Ortodoxe Române, prin care s-a reușit dinamizarea vieții parohiilor. Alte capitole importante au fost dedicate religiei în școală și misiunii Bisericii Române peste hotare pentru diaspora română.